Pe Ioana am descoperit-o anul trecut pe TikTok, povestindu-și viața de studentă la o Universitate din Finlanda, unde se afla timp de un an cu o bursă Erasmus. Și-a documentat întreaga experiență purtându-și urmăritorii de pe TikTok la cursuri, la cantină, la cumpărături și în excursiile făcute în afara Finlandei. Am urmărit aventura ei ca pe un serial și mi-a părut rău când, după un an, în ziua plecării spre casă, și-a filmat pentru ultima dată camera de cămin. Când a revenit în București, am invitat-o în redacția Totul Despre Mame pentru a ne povesti, pe larg, ce înseamnă pentru un student o astfel de experiență și cum îi poate influența viața.
Ioana Popa este studentă la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Politehnicii București și, grație bursei Erasmus obținute, a învățat timp de un an la Universitatea de Științe Aplicate din orașul Turku, Finlanda. Experiența i-a schimbat nu doar perspectiva asupra studiilor și carierei, ci și modul de a înțelege lumea și pe sine.
„Am aflat de programul Erasmus încă din liceu, apoi am tot auzit de la studenți și la târguri educaționale. Era ceva ce știam că vreau să fac, dar decizia finală am luat-o în anul al doilea de facultate, când am început efectiv să caut variante”, povestește Ioana. Deși își dorea mai mult să meargă într-o țară mediteraneană, cum ar fi Italia, Spania sau Portugalia, socotelile financiare și logistica au împins-o spre Finlanda.
Costuri mici pentru studenți
Orașul universitar Turku avea avantaje concrete: chirie accesibilă pentru studenți, cantină cu preturi mici și cursuri în limba engleză. „M-a convins o colegă care era deja acolo. Mi-a spus că poate trăi lejer cu bursa, care era de 674 euro pe lună, plus bursa de merit din țară de aproximativ 200 de euro, și că poate mânca la cantină cu 3 euro o masă caldă și consistentă.”
La Universitatea din Turku, taxa pentru o cameră de cămin este de 400 de euro, iar pentru studenți mesele sunt foarte ieftine. Cu 3 euro, pot alege din feluri de mâncare diverse, de la somon, la preparate asiatice sau de inspirație orientală, salate sau supe. În plus, Ioana a avut și posibilitatea de a găti în bucătăria comună din cămin. Pentru cumpărături mergea cu bicicleta la un supermarket dintr-o rețea prezentă și în România. Fiindu-i cunoscute multe dintre produse, adaptarea i-a fost și mai ușoară.
A fost primită cu căldură în comunitatea internațională de studenți Erasmus și, pentru acomodare, i-a fost alocat un „tutore”, care i-a oferit sprijin în primele săptămâni. Când și-a preluat camera a primit și un kit de bază pentru perioada pe care urma să o petreacă acolo: pernă, pătură și veselă.
Unul dintre gândurile care au măcinat-o înainte de plecare a fost că finlandezii sunt reci și îi va fi greu să se apropie de ei. S-a dovedit un mit, care s-a risipit rapid. „Mă așteptam să ningă non-stop, să nu iasă nimeni din casă și să fie toată lumea rece. Realitatea? Copiii ies la joacă în ploaie, îmbrăcați în salopete impermeabile, iar adulții sunt calzi și gata să te ajute dacă întrebi ceva.” Cu timpul, clima a încetat să mai fie o problemă. Ioana spune că s-a adaptat ușor și că „nu e chiar așa întunecat și deprimant cum se zice.”
Libertate de studiu pentru studenți
Sistemul finlandez de învățământ superior a surprins-o în primul rând prin libertatea oferită studentului. „Nu aveam un orar bătut în cuie. Îmi alegeam cursurile, iar examenele se puteau susține în ferestre de o lună, de până la trei ori. La început, mi-a fost greu să-mi gestionez timpul. După 14 ani în sistemul romanesc, unde cineva îți spune constant ce să faci, a fost o provocare”, mărturisește ea. Totuși, suportul oferit de profesorii finlandezi a ajutat-o să treacă ușor peste temeri. A primit feedback de fiecare dată când a cerut (sau direct la inițiativa profesorilor) și asta a ajutat-o să-și îmbunătățească lucrările. În plus, există reguli pentru orice aspect legat de școală, astfel încât fiecare știe foarte ce are de făcut și în ce interval de timp. Toate acestea fac ca procesul de învățare și testare să fie foarte clar și să nu existe frustrări din partea studenților.
Evaluările nu au fost bazate doar pe reproducerea teoriei. „M-au provocat să gândesc. Eram pusă în situații ipotetice, precum: Ești cercetător și ai un pacient căruia trebuie să ii extragi biosemnale. Ce metode alegi în mod specific pentru acest caz și de ce?” Pentru Ioana, adaptarea la această nouă viziune de predare nu a fost tocmai ușoară, pentru că nu o întâlnise în școala din România. Nici modul în care se susțin examenele nu seamănă cu cel de la noi. A avut teste și de patru ore, în care a stat singură într-o cameră pe care și-a rezervat-o anterior și a fost supravegheată exclusiv de camere.
Învățământ de calitate în orice universitate
Vorbind cu colegi finlandezi, Ioana și-a dat seama că acolo nu contează prea mult ce universitate urmezi. În toate școlile, calitatea actului educațional este atât de ridicată încât niciun angajator nu îl va alege pe un candidat care a terminat Universitatea din Helsinki în defavoarea unuia din Turku, doar pentru că prima este din capitală. De fapt, finlandezii pun foarte mare accent pe modul în care studenții se integrează în piața muncii. Fiecare curs începe cu motivele pentru care trebuie urmat și cu joburile la care informațiile acumulate pe parcurs vor fi de ajutor.
Deși a avut unele temeri legate de limba engleză, în care i s-a predat totul, acestea s-au estompat în timp. „La început, stăteam zeci de minute pentru a scrie un e-mail perfect, atentă la fiecare cuvânt. Cu timpul, am prins mai multă încredere în mine și am început să scriu mai cursiv și mai firesc, fără să mă mai blochez din dorința de a fi impecabilă.”
Curricula adaptată la nevoile pieței muncii
Ioana a studiat intens inteligența artificială, machine learning și realitate virtuală, cursuri pe care le consideră direct aplicabile în carieră. „Un proiect interesant a avut la baza imagini biomedicale pentru a identifica automat dacă un pacient este bolnav. Mi-a plăcut atât de mult, încât aș dori ca lucrarea de licență să o fac tot în zona de machine learning.”, ne-a mărturisit Ioana.
Când s-a întors în România, și-a putut echivala toate materiile din Finlanda, astfel încât nu a avut mari griji în acest sens. De fapt, și acesta a fost un argument puternic pentru a alege Universitatea din Turku. Înainte de a aplica pentru bursa Erasmus, a studiat curricula și a ales astfel încât odată întoarsă la Politehnica din București să nu mai fie nevoie să recupereze materii sau examene. A reușit chiar să ia note mari, ca să își păstreze bursa de merit.
Oportunitatea de a descoperi noi țări și culturi
Viața socială a fost și ea plină: excursii organizate de liga studenților, ice-swimming, călătorii in Suedia, Estonia, Letonia, Lituanuia, Laponia, Norvegia, Spania și alte zone în care i-ar fi fost greu să ajungă altfel, din pricina costurilor. „Am încercat să-mi planific totul din timp, să economisesc și să nu cer bani de acasă. A fost o lecție de viață. M-am simțit adult”. Ioana chiar și-a îndeplinit acolo visul de o viață: a ajuns la Muzeul Abba, dar și într-o excursie în zona Cercului Polar. În ciuda faptului că s-a simțit ”mare”, a trecut și prin momente în care îi era dor de casă. Acest lucru s-a rezolvat relativ ușor, pentru că familia ei a venit la o viziteze în timpul vacanței de iarnă.
Deși nu exclude ideea de a lucra în străinatate în viitor, Ioana vrea să își finalizeze studiile în România și să evalueze la rece oportunitățile. „Nu spun nu ideii de a pleca, dar trebuie să existe un plan clar. Acum lucrez într-o corporație românească pe perioada verii și analizez opțiunile”.
Întrebată ce le-ar spune studenților care ezită să aplice la o bursă Erasmus, Ioana raspunde fără ezitare: „Este o oportunitate care îți schimbă viața. Trecând peste frici și îndoieli, rămâi cu experiențe și amintiri unice. E o investiție în tine.”
Într-un singur an, Ioana a învățat ce înseamnă autonomia, planificarea riguroasă, reziliența în fața necunoscutului și adaptarea la un alt stil de viață. Practic, a fost un test de maturitate, care a trecut-o de la statutul de studentă la cel de tânăr adult pregătit pentru lumea reală.
