La doar 9 ani, Kadri, fiul Danei Nălbaru și al lui Dragoș Bucur, se pregătește pentru un tip de Bacalaureat care i-ar putea asigura accesul la mai multe universități prestigioase din lume. Nu a fost nici o zi la școală și învață în sistem homeschooling, o practică la limita legii, dar tolerată de autorități. La fel ca el, sute de copii din România au început școala direct din sufragerie. Există o serie de confuzii privind sistemul homeschooling în România, pentru că modul în care este aplicat este foarte variat. Unii părinți îl folosesc ca paravan pentru a-i feri pe copii de tentațiile colectivității. Alții pentru că-și doresc o educație religioasă sau pur și simplu radical diferită față de cea tradițională. Și mai e o categorie, a celor care optează pentru homeschooling pentru a avea acces la cursuri, profesori și mentori de top. Așadar, asocierea implicită cu minima educație academică este, în multe cazuri, incorectă.
În ultimii ani, au existat în România două momente cheie în care s-a vorbit intens de educația homeschooling: primul a fost în septembrie 2016, când Dana Nălbaru și Dragoș Bucur au anunțat retragerea de la școală a primului copil și continuarea educației în sistem homeschooling, iar cel de-al doilea, la începutul lui 2024, când o instanță din România a luat o decizie fără precedent: închisoare cu suspendare pentru doi părinți care și-au retras copiii de la școală și obligarea acestora să-i reînscrie în sistemul clasic de învățământ.
- CITEȘTE ȘI: Mamă cu 4 copii care fac homeschooling: „Este cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată”
„Kadri nu a fost niciodată la școală și nici nu aș ști unde să-l duc”
Dana Nălbaru și Dragoș Bucur au trei copii: pe Sofia (17 ani), Roxana (12 ani) și Kadri (9 ani) și toți trei învață în sistem homeschooling. Sofia și Roxana au făcut primele clase primare la școală, însă Kadri a învățat exclusiv de acasă. „Toți copiii mei sunt diferiți, Sofia, Roxana, Kadri. Fiecare are ceva special, dar Kadri, fiind atât de inteligent, este o provocare. Mereu vrea să învețe ceva nou și atunci ne provoacă și pe mine, și pe Dragoș (Dragoș Bucur- n.red.). Știe fizică, chimie. E un copil tare de tot. Kadri nu a fost niciodată la școală. El nu are nevoie. Nici nu știu unde să-l duc, de fapt. El acum învață pentru examenul de Bacalaureat, un test care îți asigură intrarea la anumite facultăți”, a spus Dana Nălbaru, invitată la podcastul lui Mihai Morar.
La 3 ani, băiatul a învățat în numai două ore să scrie întregul alfabet cu litere de mână, iar la 6 ani citea o carte pe zi. La cinci ani, copilul-fenomen al cuplului a început să studieze chimia, după care au urmat fizica, biologia, geografia, istoria și filosofia. Și tot singur a învățat și limba engleză.
Homeschooling-ul în România – nici permis, nici pedepsit
În România, homeschooling-ul este un subiect controversat. Deși, teoretic, este ilegal, nu este explicit reglementat printr-o lege specifică. (Este reglementat de lege exclusiv pentru copiii bolnavi, cu dizabilități sau nevoi speciale care nu pot fi școlarizați altfel decât la domiciliu).
Părinții care nu vor să își înscrie copiii la școală sau îi retrag după o perioadă apelează la școli- umbrelă, internaționale, sau la instituții de învățământ din străinătate care permit studii online. O parte dintre aceste școli oferă un curriculum recunoscut internațional și permit copiilor să-și continue ulterior studiile în străinătate sau în România (după o procedură de echivalare a diplomelor).
În prezent, Ministerul Educației nu deține date cu privire la numărul copiilor care învață în sistem homeschooling. În ultimii ani, cu precădere în pandemie, la nivel de inspectorate școlare au fost înregistrate câteva sute de cereri de retragere de la școală, cu precădere în Timiș, Bihor și Suceava. Majoritatea solicitărilor au venit din partea membrilor bisericii neoprotestante.
Premieră: părinți obligați de instanță să-și trimită copiii la școală
În 2023, în România s-a înregistrat o premieră: instanța a obligat părinții a patru copii din Bihor, care învățau în sistem homeschooling, să îi înscrie pe aceștia în învățământul general obligatoriu, într-o instituție acreditată în România. Ei fuseseră retrași de la școală în pandemie și învățau acasă cu părinții, aceștia motivând că nu sunt de acord să le ofere acces la internet pentru școala online. Conform evaluării făcute de specialiști, copiii prezentau lacune în achizițiile școlare și imaturitate psiho-emoțională. Pe lângă obligația reînscrierii copiilor la școală, părinții au primit patru luni de închisoare cu suspendare.
Părinții au declarat anchetatorilor că au luat decizia de a face homeschooling nemulţumiţi de faptul că, în pandemie, copiii au fost obligați să poarte mască la școală. În plus, au fost deranjaţi de trecerea la predarea online, întrucât nu le le permiteau copiilor accesul la internet, şi nici la televizor. După retragerea de la școală, i-au înscris la Home Life Academy și la West River Academy, unităţi şcolare private din SUA care le oferă îndrumare părinţilor decişi să-şi educe singuri copiii, contra unei taxe care, în 2021, a fost de 250 dolari pe an, conform adevărul.ro. Când învățau acasă, copiii aveau 8, 10, 11 și 13 ani și erau în clasele primare, respectiv gimnaziu. Îndrumători/profesori erau cei doi părinţi, care nu au pregătire pedagogică şi nici de specialitate. Mama are 8 clase, iar tatăl 12.
Studii Cambridge, direct de acasă
Învățarea în sistem homeschooling nu trebuie asociată însă automat cu educația precară, mulți părinți optând pentru ea tocmai din dorința de a-și expune copiii la o materie și mentori de top. Am stat de vorbă cu mama unui copil de 16 ani care, de un an, învață în sistem homeschooling. Cursurile pe care le urmează, precum și examenele aferente, fac parte dintr-un program de studiu realizat pe curriculum internațional Cambridge. Învățarea se face online, însă testarea are loc fizic, într-un centru acreditat Cambridge din Cluj Napoca (unde locuiește eleva).
„Am luat decizia de a trece la această formă de învățământ la inițiativa copilului, după ce ani la rândul s-a plâns că profesorii de la clasă sunt fie total dezinteresați, fie extrem de duri și cu cerințe absurde, că materia studiată are prea puțină legătură cu viața reală, că notarea se face subiectiv, că elevii sunt judecați după criterii care nu au nicio legătură cu nivelul lor de cunoștințe”, spune Anda, mama fetei. Demersul mamei a fost unul simplu: la finalul clasei a IX-a a depus o cerere de retragere de la școală, în care a menționat că fiica ei va urma un alt tip de educație, online, respectiv cursurile Wolsey Hall Oxford.
„Examenele sunt foarte riguroase”
Opțiunea a venit după multă muncă de documentare și având în minte perspectiva ca, după majorat, fiica ei să urmeze o universitate în străinătate. „Atuurile pe care le-am avut în vedere au fost flexibilitatea (alegerea cursurilor în funcție de interese și pasiuni), posibilitatea de a învăța într-un ritm propriu, calitatea materialelor educaționale, suportul continuu din partea profesorilor si al managerului de program și recunoașterea internațională a diplomelor”, spune mama. În cadrul acestei școli online, fiica ei a ales programul IGSCE I (International General Certificate of Secondary Education). o calificare internațională pentru elevii de 14-16 ani, oferit de Cambridge Assessment International Education și este recunoscut la nivel global de universități și angajatori. Prețul pentru nivelul de studiu ales de ea, echivalent al claselor a IX-a și a X-a, a fost de aproximativ 5.000 de euro, sumă care exclude examenele Cambridge pe care trebuie să le dea (sunt 14 examene, fiecare costând în jur de 100 de euro).
Fiecare elev are un manager de program care setează un calendar cu teme pentru fiecare materie și examene. Pentru fiecare temă, elevul primește feedback elaborat, cu puncte tari și puncte slabe, cu aspecte de îmbunătățit. Învățarea se face individual, pe baza materialelor didactice furnizate, iar interacțiune 1 la 1 cu profesorii are loc la începutul cursurilor, prin apel video, în timpul sarcinilor de lucru și în sesiuni de feedback.
Fiica Andei și-a ales materii în funcție de interesele și pasiunile ei, iar pentru fiecare materie trebuie să susțină mai multe examene. „Materia nu e deloc ușoară, dimpotrivă. Ea face Matematică, Științe (Biologie, Chimie, Fizică), Limba engleză, Limba franceză și Geografie. Materia nu se compară cu cea din manualele de la școală. Deși e foarte grea, e explicată foarte logic și aplicat. Examenele sunt foarte riguroase și fiecare sesiune de examene, care cuprinde toate materiile, durează o lună- o lună și jumătate. Există materii la care se susțin și câte trei examene, iar dacă unul din cele trei e picat, elevul reia materia și examenele la acea disciplină. Este foarte greu pentru un copil care a studiat în sistemul clasic să le facă față, pentru că trebuie să scrii foarte concis, să dovedești că ai gândire critică, iar fiecare răspuns e punctat după câte argumente ai oferit. Totul este extrem de riguros evaluat, nu se punctează deloc ideile de umplutură”, explică mama fetei.
Homeschooling în Europa
În Europa, state precum Marea Britanie și Danemarca au declarat legat sistemul homeschooling și chiar oferă ghidaj și reglementări clare pentru cei interesați. În Germania sau în Grecia, în schimb, el este declarat ilegal. În Franța, din 2022, școlarizarea în sistem homeschooling este permisă doar în anumite situații: dizabilitate sau probleme de sănătate, activități sportive sau artistice intense care împiedică școlarizarea, lipsa unei locuințe sau distanță foarte mare până la o școală publică, existența unui program de studiu personal, în beneficiul educațional al copilului.
