De ce oferim mărțișoare de 1 Martie? De ce oferă băieții fetelor, nu și invers? Sunt întrebări pe care le vom auzi din gura copiilor zilele acestea. De unde vine acest obicei și ce înseamnă, de fapt, firul alb-roșu? Chiar dacă în zilele noastre tradiția s-a diminuat și adaptat, esența e aceeași: mărțișorul e despre bunătate, bucurie și speranța că binele învinge întotdeauna.
Legendele Mărțișorului
Se spune că acest obicei este vechi de mii de ani și că oamenii, la începutul primăverii, purtau un șnur împletit din două fire – unul alb și unul roșu – ca semn al echilibrului dintre iarnă și primăvară, dintre frig și căldură, dintre întuneric și lumină. Albul simboliza zăpada iernii, iar roșul era culoarea sângelui, semn al vieții care renaște. Cine purta acest șnur la început de primăvară avea parte de noroc, sănătate și belșug tot anul. Legenda Mărțișorului a căpătat de-a lungul timpului mai multe valențe, dar toate vorbesc despre ideea de renaștere, despre speranță și victoria binelui asupra răului.
Povestea Babei Dochia este cea mai cunoscută dintre acestea. Se spune că aceasta căuta dinadins să își chinuie nora și că de 1 Martie a trimis-o să spele lână la râu. I-a poruncit fetei ca din lână neagră să facă lână albă și din cea albă să facă lână neagră. Așa cum spun etnologii de la Muzeul Țăranului Român, în variantele legendei, pe noră o ajută Dumnezeu, Hristos, Sfântul Petru, un voinic sau un înger – așa că ea reușește să aducă babei firele cerute. Și de aceea – se spune – la începuturi, firele mărțișorului erau alb-negru, așa cum încă se poartă în Albania, spre exemplu. Povestea Babei Dochia continuă cu urcușul ei la munte și cele 9 cojoace pe care le dezbracă și le îmbracă. Acestea sunt simbolul temperaturilor schimbătoare de la început de martie.
Alte povești pornesc de la ideea Soarelui care coboară pe Pământ întruchipat în tânără fată. Aceasta este răpită de către un zmeu rău și închisă într-un castel. Se spune că întreaga lume a căzut în tristețe, iar păsările au încetat să cânte. Un tânăr curajos se hotărăște să o salveze. Călătorește prin ierni grele și înfruntă multe obstacole, până ajunge, în sfârșit, la castel. După o luptă crâncenă cu zmeul, tânărul fecior învinge zmeul și eliberează Soarele. Rănit, cu ultimele puteri, tânărul reușește să vadă primele raze ale primăverii, dar sângele i se scurge pe zăpada albă. Din locul în care acesta și-a pierdut viața au crescut primii ghiocei, vestitori ai primăverii. De atunci, în fiecare an, oamenii împletesc un fir alb și unul roșu: roșul simbolizează curajul și sacrificiul, iar albul – puritatea și renașterea naturii.
Cine și de ce se oferă mărțișoare?
Dacă în trecut firul alb-roșu al mărțișorului avea „puteri magice” și te ferea de rele, cu timpul semnificațiile acestuia s-au schimbat. Azi, acesta este un simbol al prieteniei, al recunoștinței și al bucuriei de a dărui. De 1 Martie, băieții și bărbații oferă mărțișoare fetelor și femeilor din viața lor – mamelor, surorilor, prietenelor, învățătoarelor. Este, în esență, un gest de recunoștință și apreciere.
Dar și fetele pot face cadou mărțișoare! Știați că că sunt anumite zone din România unde fetele pun mărțișoare în piept băieților? De exemplu, în Bucovina, în Maramureș, în anumite părți ale Moldovei și ale Transilvaniei, fetele sunt cele care confecționează și oferă mărțișoare băieților pe 1 Martie. Șnurul alb-roșul este pus în piept sau la încheietura mâinii. Iar atunci când înfloresc mălinii, băieții leagă mărțișorul de ramura unui copac tânăr, ca să le meargă bine tot anul.
În unele zone, mărțișorul se poartă în piept până se întorc cocorii din țările calde. Apoi, fiecare fată își leagă mărțișorul de o crenguță și își pune o dorință.
Mărțișorul, pe înțelesul celor mici
Legendele, simbolistica și semnificațiile actuale ale Mărțișorului sunt, uneori, greu de explicat copiilor de vârste mici. Vă sfătuim să adaptați povestea Mărțișorului, astfel încât cei mici să înțeleagă și bucuria de a dărui șnurul alb-roșu, și câteva dintre tradițiile legate 1 Martie.
Pentru copiii mici (3-5 ani):
La această vârstă, copiii învață cel mai bine prin povești simple și imagini. Le putem spune, de exemplu:
„Când vine primăvara, aceasta aduce soare, flori și ciripit de păsărele. Ei bine, de 1 Martie, oamenii oferă mărțișoare – mici daruri legate cu un fir roșu și alb – ca să sărbătorească venirea primăverii. Roșul simbolizează iubira și bucuria, iar albul e ca zăpada care se topește. Dăruind mărțișoare, le urăm o primăvară frumoasă celor dragi și le dorim să fie sănătoși și fericiți!”
Sugestie: Puteți folosi decupaje, flori sau tot felul de obiecte pe post de mărțișor, cu ajutorul cărora să inventați un joc de rol. Astfel, cei mici vor avea ocazia să exerseze oferind mărțișoare jucăriilor de pluș. Vor ști mai apoi câtă bucurie aduce gestul acesta și celui care oferă, și celui care primește.
Pentru copiii de 6-9 ani:
Copiii de această vârstă sunt curioși și pot înțelege mai multe despre tradițiile de Mărțișor. Le puteți spune așa:
„Mărțișorul este un simbol al primăverii. În trecut, oamenii credeau că acest șnur alb-roșu le aduce sănătate și fericire tot anul. Roșul reprezintă puterea soarelui, căldura și viața, iar albul reprezintă iarna de care ne despărțim, dar și puritatea primăverii. Pe 1 Martie, băieții oferă mărțișoare fetelor ca să le ureze o primăvară frumoasă. În unele zone din țară, și fetele dau mărțișoare băieților. Sunt multe obiceiuri frumoase legate de mărțișor! Uneori, oamenii leagă mărțișorul de crengile unui copac, pentru noroc și sănătate.”
Sugestie: Puteți face împreună un mărțișor de hârtie sau un șnur împletit din fire roșii și albe, în timp ce îi povestiți despre obiceiurile de 1 Martie.
Pentru copiii de 10-12 ani:
La această vârstă, copiii au capacitatea să înțeleagă lucruri mult mai complexe, așa că puteți intra în detalii despre despre originea și simbolistica Mărțișorului. Le puteți spune:
„Obiceiul Mărțișorului este foarte vechi, de pe vremea dacilor. Oamenii credeau că acest șnur alb-roșu îi protejează și le aduce noroc. Există și o legendă care spune că Soarele a fost răpit de un balaur și un tânăr curajos l-a salvat. În luptă, s-a rănit, iar sângele său a pătat zăpada albă, iar în acel loc au răsărit primele flori ale primăverii. De atunci, roșul simbolizează viața și curajul, iar albul – puritatea și începutul unui nou anotimp. În zilele noastre, mărțișorul este un simbol al prieteniei și al bucuriei de a dărui”.
Sugestie: La această vârstă, copiii pot crea propriile mărțișoare din lut, din hârtie sau mărgele și pot scrie mesaje frumoase pe felicitări. Puteți căuta pe internet și citi împreună despre obiceiuri similare din alte țări. Sau puteți vorbi despre felul în care tradițiile ne ajută să ne conectăm cu trecutul.
Mărțișorul în alte țări
Mărțișorul nu este o sărbătoare exclusiv românească, deși este una dintre cele mai iubite tradiții din România. Obiceiul de a oferi un șnur alb-roșu la începutul primăverii există și în alte țări din Europa de Est și Balcani, fiecare având propriile variații și semnificații.
- În Bulgaria sărbătoarea se numește „Martenița” și este foarte asemănător cu Mărțișorul românesc. Pe 1 Martie, bulgarii își oferă un șnur alb-roșu, dar și figurine numite Pizho și Penda, care reprezintă un băiat și o fată. Bulgarii cred că dacă porți Martenița, aceasta îți va aduce sănătate și noroc. La fel ca în anumite zone din țara noastră, o leagă de un pom înflorit atunci când văd prima barză sau primul copac îmbobocit.
- În Republica Moldova, Mărțișorul este sărbătorit exact ca în România, ca un simbol al primăverii.
- În Macedonia de Nord, Albania și Serbia există tradiția de a purta un fir alb-roșu (sau chiar alb-negru) pentru protecție și noroc la început de primăvară.
- În Grecia există tradiția numită „Martis”. Aceasta implică purtarea unui fir alb-roșu la mână, în special de către copii, pentru a-i proteja de soarele puternic al primăverii.
