Generația milenialilor, reprezentată de copiii „decrețeilor”, a ajuns la vârsta maturității. Micuții „fulg-de-nea”, crescuți într-o perioadă de prosperitate și stabilitate de către „părinții elicopter” sau „plug de zăpadă”, nu sunt interesați să devină părinți, iar acest lucru se întâmplă în timp ce ne confruntăm cu cea mai gravă criză a natalității din istorie. Parentingul e prea solicitant pentru ei. Împreună cu profesorul Mihai Maci și cu psihologul Răzvan T. Coloja am încercat să aflăm de ce sunt milenialii atât de diferiți de generațiile anterioare.
În ultimele decenii, România se confruntă cu o problemă demografică tot mai acută: scăderea alarmantă a ratei natalității. Cea mai gravă criză din istorie. Viitorul este și mai sumbru: România ar putea avea până în 2050 aceeași populație ca după Primul Război Mondial, conform Institutului Național de Statistică.
Copiii noștri au înțeles că a fi părinte e o sarcină grea. Că e prea mult sacrificiu. Mai mult sacrificiu decât plăcere. Un studiu Pew Research din 2023 a constatat că, în SUA, 70% dintre oameni cred că a fi mamă astăzi este mai solicitant decât era cu doar câteva decenii în urmă. Cifrele arată că 60% împărtășesc același sentiment despre paternitate. Investiția de timp și bani în copii a crescut foarte mult în comparație cu generațiile anterioare. 40% dintre părinți spun că a fi părinte este o slujbă obositoare și aproape o treime consideră că este o sarcină stresantă în mod constant.
„Ce rost are mama în România?”
În România, un sondaj recent arată faptul că 50% dintre mame se simt obosite și copleșite. Indiferent de categoria de vârstă, peste 60% dintre femei au declarat că au puțin timp pentru ele. Aproape 20% dintre respondente declară că nu au nici o oră liberă pentru ele săptămânal și 60% reușesc să își rezerve între 0-3 ore săptămânal, în condițiile în care pe lângă jobul de zi cu zi mai au și responsabilități casnice. Acest stil de parenting modern, intensiv, duce la epuizare. Nu e de mirare că nu-și mai dorește nimeni să fie părinte. Cum s-a ajuns aici?
- CITEȘTE Și: Conflictul între generații. Ce am moștenit de la părinții noștri de am ajuns să creștem copii „fulg de nea“
„Mentalitatea milenialilor e de amânare”
În societatea veche, pe care o numim tradițională, copilul era un soi de asigurare de bătrânețe, explică profesorul Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea și autor al mai multor studii despre probleme ale istoriei recente a României, precum și articole pe teme de educație. „Nimeni nu acorda asistență medicală pe vremea aceea, așa că funcția de bază a copilului era de asigurare de bătrânețe. Cum nimeni nu se mai teme de lucruri ca acestea acum, social vorbind, dispare presiunea de a avea copii. Cât despre motivația de a avea copii, ceea ce întârzie căsătoria și faptul de a face copii, aceasta ține, în primul rând, de maturizarea lentă a tinerilor din ziua de azi, crescuți la adăpost de orice probleme”, spune profesorul.
„Mentalitatea lor e cea de amânare. Nu i-a pregătit nimeni să poată supraviețui ca adulți în lumea de azi, așa că fac ceea ce făceau în copilărie și adolescență: merg pe gratificare imediată ca să uite de cerul întunecat de afară. Se duc în excursii pe care nu și le permit, nu-și refuză plăceri, se prefac că viața lor ar fi mai OK decât este. Nu fac economii, iar fără economii n-ai cum crește un copil. Așa că amână din nou. Trăiesc de pe o zi pe alta și din cauza economiei actuale, dar și din cauză că ei încă vor să fie adolescenți”, adaugă psihologul Răzvan T. Coloja.
- CITEȘTE ȘI: Părinții mileniali, generația pierdută în informații. „Nu mai au deloc încredere în instinctul de părinți”
Cum sunt milenialii, copiii celor din generația Baby Boomers și nepoții „decrețeilor”
Sociologii îi numesc „Generația Boomers” ori „Peter Pan”. Asta pentru că se întorc să locuiască cu părinții după absolvirea facultății și pentru că amână intrarea în maturitate. „Pe vremea când noi eram copii, creșteam la țară sau în fața blocului, mergeam în tot soiul de tabere și în mediile astea existau probleme între noi. Problemele astea se rezolvau cu pumnul. Îmi pare rău s-o spun, dar asta este realitatea! În felul ăsta se stabileau ierarhii și, în același timp, se rezolvau (se rezolvau, insist!) probleme. Astăzi, orice părinte ar zbiera până la ceruri dacă ar auzi că așa ceva se întâmplă undeva în spatele blocului sau la școală. Sigur că nu-i bine să știi că ți se bat copiii. Dar copiii din ziua de azi trăiesc la adăpost de orice probleme. Știu că dacă plâng un pic, vin mama și tata și rezolvă problema”, spune profesorul Mihai Maci.
După lipsa resurselor vremurilor lor, comoditatea e la un apropiat loc doi, este de părere Coloja. „Nu simt că și-au trăit îndeajuns de mult viața. Amână intrarea în viața de adult și odată cu ea responsabilitățile aferente. Inclusiv decizia de a deveni părinți. E greu să fi fost crescut în ideea că vei fi glorios precum cei pe care i-ai văzut pe net și să descoperi la maturitate că ești nevoit să lucrezi pe salariul minim și să trăiești de pe o zi pe alta. Te demoralizează.”
Generația Baby Boomers – născuți între anii 1946 și 1960 (au azi între 47 și 65 de ani)
Generația X – născuți între anii 1961 și 1986 (au azi între 38 și 63 de ani; „decrețeii”)
Generația Y sau Milenialii – născuți între anii 1987 și 2004 (au azi între 20 și 37 de ani)
Generația Z – născuți din 2005 până în prezent
De ce nu mai vor milenialii să fie părinți
Nu mai există o presiune socială de a face copiii. Și nici o motivație absolut evidentă pentru a-i face. Milenialilor li s-a promis ceva și au primit… altceva.
Eșecul educației academice și costul vieții
Astăzi, tinerii nu mai pun preț pe educație ca generațiile dinaintea lor. O mare parte a milenialilor sunt absolvenți de studii superioare, dar se descurcă rău cu banii. Muncitorii, mecanicii și zidarii o duc mai bine din punct de vedere financiar. Milenialii nu mai pun atât de mare preț pe educație ca generațiile de dinaintea lor. Este, poate, expunerea la un surplus de informație pe filiera Internetului de vină, sau. poate, ideea că educația extinsă i-ar ține într-un singur loc. „Promisiunea societății era că educația superioară te scoate din necaz și-ți va oferi o viață decentă. Doar că prea mulți au urmat calea asta, iar acum piața e suprasaturată de absolvenți de facultate, iar cealaltă extremă – cea a muncitorilor calificați – e în deficit de oameni”, spune Coloja.
Creșterea costurilor vieții, inclusiv costurile locuințelor, asigurării medicale și a îngrijirii copiilor, face ca întemeierea unei familii să fie mai puțin accesibilă pentru mulți mileniali. „E practic imposibil ca milenial să îți cumperi cu banii jos un apartament. Sau să aduni destul în 4-5 ani cât să cumperi unul. Ori e greu să crești un copil sărind dintr-o chirie în alta, gândindu-te dacă ai cu ce s-o achiți luna viitoare”, spune Coloja. Deși România oferă, în prezent, un concediu de maternitate de 2 ani, un privilegiu de care se bucură puține țări din lume, situația economică incertă îi face pe mulți să amâne conceperea unui copil și întemeierea unei familii.
- CITEȘTE ȘI: Cum afectează schimbările fiscale din 2024 gravidele și familiile cu copii. Cine câștigă și cine pierde bani
Carieră, călătorii și distracții în loc de copii
Mulți mileniali își pun cariera, călătoriile și alte aspecte ale vieții personale înaintea întemeierii unei familii. Ei caută să își îndeplinească aspirațiile și să exploreze experiențele de viață înainte de a se angaja în responsabilitățile de părinți. „E greu să fi fost crescut în ideea că vei fi glorios precum cei pe care i-ai văzut pe net și să descoperi la maturitate că ești nevoit să lucrezi pe salariul minim și să trăiești de pe o zi pe alta. Te demoralizează. Așa că te refugiezi în mici plăceri – acea gratificare instantă despre care vorbeam mai sus: filme, călătorii, distracție, haine, jocuri”, spune psihologul.
Schimbări în relațiile de cuplu. Pilula și cultura „hookup”
„Să judecăm în condițiile lumii noastre, nu în condițiile unei lumi trecute. Un lucru principal, din punctul meu de vedere, este acela că, începând în 1990, am descoperit și noi pilula, adică plăcerea dragostei s-a decuplat de procreare. Nu mai sunt legate în mod obligatoriu între ele”, spune profesorul Mihai Maci.
Schimbările în dinamica relațiilor de cuplu și a parteneriatului au influențat comportamentul social al milenialilor. Sunt prima generație care a avut acces la platforme și aplicații de dating. Au avut posibilitatea să-și aleagă un partener, trecând peste procesul firesc de a se cunoaște și descoperi reciproc în întâlniri. Relațiile încep în online și se petrec mai mult în acest mediu. Ceea ce a dus la relații efemere și la prietenii care nu durează. „Ori dacă un cuplu nu rezistă în timp, ideea unui angajament pe termen lung (precum cea de a avea un copil) e mai puțin probabilă”, spune Coloja.
Moștenirile transgeneraționale
Părinții milenialilor sunt supraviețuitorii avorturilor din comunism, copiii născuți din obligație patriotică, „decrețeii”. Au învățat la lumina lumânării, au înghețat în case în lipsa căldurii, iar principala grijă a părinților lor era să găsească ce să le pună pe masă, nu să-i întrebe ce simțeau când erau triști. Dar mulți știu că nu au fost doriți. În lipsa metodelor contraceptive, interzise de decretul comunist care interzicea și avorturile, un copil era o veste proastă, urmat de o traumă sau, mai rău, de un eveniment tragic. „Părinții decrețeilor au fost prima generație urbanizată. Și prima fereastră de oportunitate în care, la scara lumii estice și în România, s-a trăit acceptabil în mediul urban. Când începe să se trăiască mai bine, numărul copiilor scade. Categoric își doreau copii, dar nu mai voiau șapte, opt copii ca în familia tradițională care exista înainte de anii 65-80”, spune profesorul Maci.
Trauma transgenerațională este, încă, un subiect controversat, aflat la început de drum. Studiile nu sunt multe, dar cele care s-au făcut arată că fetele ale căror mame au fost expuse traumelor în copilărie au un risc crescut de tulburări psihiatrice grave. „Trauma pierderii unui copil este una care nu dispare”, spune Marsha Mailick, sociolog la Universitatea din Wisconsin-Madison, care a studiat doliul. Milenialii reprezintă cea mai anxioasă generație de până acum. În special femeile, arată studiile.
Mitul instinctului matern
Există femei care nu-și doresc copii, dar puține au curajul să o spună. Într-o societate în care ideea de a nu procrea este încă tabu, e ca și cum ai țipa în piața publică „împăratul este dezbrăcat!”, precum copilul din povestea „Hainele cele noi ale împăratului”. De-a lungul istoriei, societatea a fost martoră la perpetuarea unui mit profund înrădăcinat în conștiința colectivă: instinctul matern. Acest concept a fost prezentat ca fiind un atribut inerent al femeilor, ca o forță naturală și invincibilă care le îndeamnă să devină mame și să-și dedice viața îngrijirii și protejării copiilor lor. Unul dintre primii susținători ai acestui mit a fost Charles Darwin cu teoria sa a selecției sexuale.
Dar Darwin a trăit într-o epocă și într-o cultură în care rolurile de gen erau puternic definite și în care sarcina principală a femeilor era de a îngriji și de a crește copiii. Iar rolul maternității este văzut diferit în culturile lumii și s-a schimbat cu timpul. Cartea „Al doilea sex” a lui Simone de Beauvoir a creat o revoluție intelectuală când a apărut în 1949. În ceea ce privește instinctul matern, Beauvoir a criticat ferm ideea că femeile sunt predestinate să fie mame și că această destinare le-ar defini esențial. Ea a argumentat că maternitatea este mai degrabă o construcție socială decât un instinct natural inerent. Beauvoir a evidențiat cum societatea patriarhală a impus femeilor acest rol, limitându-le astfel libertatea și oportunitățile de autodezvoltare și realizare personală.
Milenialii încă își caută identitatea
Educația nu i-a ajutat pe mileniali cum i-a ajutat pe cei dinaintea lor, crede psihologul Răzvan Coloja. E o educație formală, diluată, fără mare utilitate în viața reală, cu aplicabilitate redusă și – mai ales – grav deficitară. „Când milenialii aveau 18 ani, să știi să instalezi un sistem de operare sau să găsești informație online era un lucru pe care doar ei îl știau face bine. Acum, 10-15 ani mai târziu, nu mai e doar apanajul lor. Au învățat până și Baby Boomerii să găsească informație pe Internet. Avantajul tehnologic al milenialilor s-a cam evaporat; și – aparte de vârstă – era cam singurul de care se bucurau ca adulți tineri.”
Psihologul crede că milenialii au eșuat deja. Că sunt o generație fără identitate și fără perspective, pentru că nu știu cine sunt. Accesul la atât de multe culturi pe care l-au avut prin intermediul Internetului i-a făcut să preia haotic ceea ce li s-a potrivit pentru a-și crea una proprie. Problema e că își găsesc greu cercul social format din oameni ca ei. „E motivul pentru care au apărut atât de multe ideologii pe Internet în ultimii 10-15 ani: veganismul extrem, ideologii precum cea promovată de Andrew Tate, ori ideologii de unică folosință, precum «Just Stop Oil» (n.red.: grup recunoscut pentru protestele agresive și acte de vandalism în ciuda doctrinei pacifiste). Au priză la mileniali fix pentru că le promit răspunsuri și le promit incluziune necondiționată. «Hai cu noi – te acceptăm». Iar milenialii le adoptă, se identifică o vreme cu ele, renunță la ele și caută altele”, spune Coloja.
Ce cred milenialii despre ei înșiși
Potrivit studiului Pew Reserch Center, milenialii au avut mult mai multe opinii negative despre generația lor în comparație cu generația X, Baby Boomers sau alte grupe de vârstă. Mai mult de jumătate dintre mileniali, 59%, și-au descris generația ca fiind „egocentrică”, în timp ce 49% au spus că sunt „cheltuitori” și 43% au spus că sunt „lacomi”.
Un sondaj realizat de YouGov a constatat că 30% dintre milieniali spun că se simt singuri. Mai mult, 22% dintre milenialii din sondaj au spus că nu au prieteni. Douăzeci și șapte la sută au spus că nu au „prieteni apropiați”, 30 la sută au spus că nu au „cei mai buni prieteni”, iar 25 la sută au spus că nu au cunoștințe.
Milenialii nu se grăbesc spre căsătorie, o arată și un sondaj din 2023, dar nu pentru că nu-și doresc, ci mai degrabă pentru că nu își pot permite. Participanții intervievați, 906 tineri din generația milenialilor și Z, cu vârste cuprinse între 18 și 42 de ani, erau toți într-o relație, dar necăsătoriți. Optzeci și trei la sută dintre respondenți au spus că speră să se căsătorească într-o zi. Cam tot atâția au menționat că nu cred că este necesară căsătoria pentru o relație împlinită și angajată. Dar, în timp ce marea majoritate a participanților la sondaj și-a manifestat dorința de a se căsători cu partenerul, 73% au considerat că este prea scump să se căsătorească în economia actuală.
Ce impact va avea generația milenialilor asupra populației
Milenialii au avut nenorocul să prindă în plina lor dezvoltare Criza Financiară din 2008, cu anii aferenți de recuperare economică ce i-au urmat. Au prins apoi influxul de forță de muncă ieftină din Africa și Asia, care a cam tăiat din salarii și „muncile de jos”. Apoi, au prins creșterea populismului în SUA și mai ales Europa (creșterea în notorietate a unor partide extremiste precum „Golden Dawn” în Grecia sau a unor politicieni de dreapta, precum Le Pen în Franța). După care a venit pandemia și i-a lăsat fără job-uri de tineri. „Aș spune că în aceste condiții, indiferent cum ar fi fost ei crescuți de părinți, destinul lor era oricum bătut în cuie”, spune Coloja.
„Eu încep de pe-acum să fac economii, pentru că viitorul în care milenialii îmi vor plăti pensia nu e unul plauzibil. Vor moșteni o societate fragmentară și haotică care ar da incredibil de multe bătăi de cap până și celor din generațiile anterioare. Și vor trebui s-o descâlcească și nu văd cum ar putea să facă asta”, conchide psihologul Răzvan Coloja.
