În 2008, criza economică l-a făcut pe Marcel M., din Iași, acum în vârstă de 49 de ani, să emigreze. 10 ani mai târziu, Brexitul l-a adus înapoi în România. I se părea atunci că a revenit într-o țară aflată pe o direcție bună și era mulțumit că s-a întors. Dar rezultatele alegerilor recente, valul de extremism, retorica anti-europeană și instabilitatea financiară care simte că-i suflă în ceafă îl fac să-și pregătească bagajele din nou. De data aceasta, pleacă în Olanda, definitiv. Acum nu o face exclusiv pentru bani, ca în 2008. Ci pentru valori, educație, siguranță și democrație. Fiica lui de 12 ani n-ar vrea să-și părăsească prietenii, însă Marcel e convins că, pentru familia lui, viitorul nu mai înseamnă România.
„Nu mă mai regăsesc aici”
La o zi după aflarea rezultatelor din turul I al alegerilor prezidențiale, Totul Despre Mame a publicat articolul „Familie cu copil, căutăm plan B pentru viitorul nostru! Nu vrem să trăim într-o Românie aflată la marginea democrației”. Materialul a generat o serie de comentarii pe Facebook, pe site și în mesageria privată a paginii FB, iar mulți dintre cei care ne-au scris au mărturisit că se gândesc serios la emigrare. Unul dintre ei este Marcel M., care ne-a trimis următorul mesaj:
„Eu m-am gândit la planul B încă de la primele alegeri, cele anulate. Pentru că între 2008 și 2018 am locuit în afara României, acolo unde ni s-a născut și fetița, am luat în calcul această variantă din nou, văzând încotro se îndreaptă țara. Votul de duminică mi-a confirmat direcția greșită în care merge România, așa că la 1 iunie, sau cel târziu 1 iulie voi părăsi țara din nou, de data aceasta definitiv. Voi reveni doar în vacanțe, pentru a vizita familia. Ne-am întors în 2018 deoarece România era pe un drum bun, cea mai mare dezvoltare economică din toate țările UE…Nu mă mai regăsesc aici. Plec cu un sentiment de amărăciune, deoarece am 49 de ani și las în urmă părinți de 70 și 76 de ani, dar asta e.”
L-am contactat pe autorul mesajului pentru a-i afla povestea- am găsit un tată care caută un altfel de viitor pentru copilul lui, chiar dacă acest lucru presupune să-l rupă acum de prieteni, colegi și bunici.
Criza din 2008 i-a gonit din țară. Brexitul i-a întors
Criza financiară care a lovit România în 2008 l-a făcut pe Marcel să-și piardă locul de muncă pe care îl avea în Iași. Soluția lui a fost să plece, împreună cu soția, în Londra, unde s-a angajat la rețeaua de metrou londonez. A locuit acolo timp de 10 ani, și tot acolo i s-a născut, în 2013, fiica. Pentru că fetița auzea în casă doar limba română, la 3 ani, când au încercat să o ducă la grădiniță, acomodarea a fost un eșec. Copilul plângea în fiecare dimineață și refuza să se despartă de părinți. Din cauza barierei lingvistice, îi era greu să-și facă prieteni. În vacanțele petrecute însă în România, printre copii pe care îi înțelegea, fetița înflorea. „Vedeam că fetița nu se putea adapta acolo din cauza limbii, iar când veneam în țară și ieșeam cu ea în parc își făcea imediat prieteni, se conecta cu copiii, era mult mai fericită”, își amintește Marcel.
Atunci s-a gândit pentru prima dată că s-ar putea întoarce în România. Copilul creștea, iar pe Marcel începuse să-l îngrijoreze și un alt aspect: „Vedeam acolo adolescenți scăpați de sub control, care consumau droguri și alcool de la vârste fragede, aveau comportamente deviante etc. Și nu îmi doream asta pentru fiica mea”. În 2018, când guvernul Marii Britanii a aprobat ieșirea din Uniunea Europeană, Marcel a decis că e momentul potrivit pentru a reveni în România. „Am luat Brexitul puțin personal. Eu aveam deja foarte mulți ani acolo, lucrasem legal și am contribuit la stat, am plătit taxe și impozite. Când am făcut calculele, mi-am dat seama că, având vârsta și experiența mea, puteam să câștig în țară suma cu care rămâneam în Londra după ce îmi plăteam datoriile către stat. România era pe un drum bun atunci, avea cea mai mare dezvoltare economică din UE, iar odată cu Brexit am simțit că Marea Britanie o ia în jos, și nu doar economic”.
„Ne-a fost bine în România, dar țara nu se îndreaptă în direcția pe care mi-o doresc”
Întors în România, Marcel a cumpărat un apartament în Iași, s-a angajat, fetița a început școla, și lucrurile păreau în ordine. În toamna lui 2024, rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale au venit ca un duș rece peste el. A fost șocat de votul masiv pentru candidați pe care îi consideră incompatibili cu valorile democratice: „Familiei mele i-a fost bine în Romania în ultimii ani, însă de când am văzut rezultatele primului tur de scrutin din toamna trecută, mi-am dat seama că țara nu se îndreaptă în direcția pe care mi-o doresc. Iar rezultatele de duminică nu au făcut decât să îmi confirme acest lucru. Nu m-aș fi rupt din nou de țară dacă nu existau turbulențele astea politice care ne duc într o direcție complet greșită. Nu cred că o țară europeană, care face parte din NATO, poate fi condusă de oameni cu un discurs care este împotriva valorilor la care România a aderat de atât de mult timp. A renunța la aceste valori înseamnă a ne izola, iar asta ne-ar duce în dezastru economic și social. Și eu sunt furios și supărat pe toți conducătorii din ’90 încoace pentru ce au făcut, dar în momentul în care votezi de răzbunare și din ură și tot ce îți dorești e să faci rău altora în loc să ai în minte binele țării…lucrurile n-o să meargă spre bine”.
Marcel a început să își trimită CV-uri în Olanda, țară în care a locuit pentru scurt timp cu câțiva ani înaintea mutării în Marea Britanie, iar ofertele nu au întâziat să apară. Zilele acestea va semna contractul de muncă în cadrul unei companii olandeze care recrutează muncitori români, iar job-ul lui va presupune gestionarea angajaților vorbitori de română, de la intervievarea lor, până la sprijin și monitorizare pe perioada de acomodare.
„Nu vreau să stau într-o țară în care oamenii caută încă un tătuc”
Va pleca în Olanda cel târziu la începutul lunii iulie, iar până se va instala acolo, soția și fiica vor rămâne în România. Cea mică e reticentă, nu vrea să se despartă de prietenii pe care și i-a făcut în țară și plânge când tatăl îi vorbește despre plecare. Marcel e convins, însă, că, pe termen lung, copilul va avea de câștigat din această mutare. „Am locuit în trecut timp de trei luni în Olanda, iar stil de viață mai relaxat nu cred că există. Eu consider că din toate țările pe care le am văzut, și am văzut destul de multe, Olanda este țara cu cea mai bună democrație, cu cea mai multă libertate a oamenilor, țara în care fiecare își vede de treaba lui. Sistemul de educație este bine pus la punct, mulți copii din România merg acolo la facultate, universitățile lor sunt recunoscute la nivel internațional”.
„Să se întoarcă în țară, cu familiile lor, toți cei care au pus ștampila cu ură și răzbunare!”
Marcel e conștient de faptul că democrația a început să fie șubredă în multe țări europene, că niciun stat nu e perfect și că a fi emigrant nu e nicăieri ușor. Însă este convins că statele fost comuniste vor avea cel mai mult de suferit de pe urma valului extremist. În țările cu democrații solide, crede el, extremismul e o furtună într-un pahar cu apă. Iar acesta este motivul pentru care ar alege oricând o astfel de țară pentru familia lui. „În România, însă, mentalitatea comunistă nu a dispărut: acea mentalitate care ne face să vrem un tătuc care să ne dea de muncă, să ne plătească salarii mari, să ne dea lucruri gratis, să ne împingă de la spate…”. Marea lui dezamăgire legată de alegerile din România este legată de modul în care au votat o parte dintre românii care, la fel ca el, au ales calea străinătății. „Să nu fie ipocriți românii din diaspora! Să vină înapoi toți cei care beneficiază de toate avantajele faptului că România este în Uniunea Europeana și în Schengen, dar care votează cu cineva anti Europa, anti- NATO pro rus! Să se întoarcă în țară, cu familiile lor, toți cei care au pus ștampila cu ură și răzbunare!”.
