Inteligența artificială este folosită tot mai mult în medicina reproductivă, iar rezultatele sunt spectaculoase. În ultimii ani, sisteme bazate pe AI au fost introduse în laboratoarele de fertilizare in vitro pentru selectarea embrionilor, evaluarea ovocitelor și analiza spermatozoizilor. Mai nou, AI e parte a procedurii ICSI, prin care un spermatozoid este injectat direct în ovul. Mulți copii s-au născut deja cu ajutorul AI, ceea ce deschide o nouă etapă în reproducerea asistată.
Deși este adesea asociată cu fertilizarea in vitro (FIV), procedura ICSI (Intracytoplasmic Sperm Injection) reprezintă doar una dintre metodele utilizate în cadrul tratamentelor de reproducere asistată. În cazul ICSI, un singur spermatozoid este selectat și injectat direct în ovul cu ajutorul unor instrumente microscopice speciale. Tehnica este folosită în special atunci când există probleme de fertilitate masculină și este considerată una dintre cele mai importante inovații din medicina reproductivă a ultimelor decenii. Cel mai recent studiu despre aceasta procedură a fost publicat în aprilie 2025 în revista științifică Reproductive BioMedicine Online.
Procedura ICSI, asistată de inteligență artificială: cum funcționează tehnologia care automatizează fertilizarea ovulului
Cercetătorii de la compania americană Conceivable Life Sciences, specializată în biotehnologii reproductive, au dezvoltat un sistem robotic capabil să realizeze injectarea intracitoplasmatică a spermatozoidului. În mod obișnuit, această tehnică este realizată manual, de embriologi cu experiență. Specialistul selectează un spermatozoid și îl introduce direct în ovul folosind instrumente microscopice extrem de fine. Procedura necesită ani de pregătire și o precizie excepțională, deoarece orice eroare poate compromite șansele de fertilizare.
Noul sistem robotic a fost proiectat pentru a efectua automat toate aceste etape. Inteligența artificială selectează spermatozoidul, iar robotul execută cu precizie fiecare mișcare necesară. În total, sistemul realizează 23 de micro-manevre succesive, inclusiv imobilizarea spermatozoidului cu ajutorul unui laser și introducerea acestuia în ovocit.
Oamenii de știință explică faptul că întregul proces a fost conceput pentru a reproduce cât mai fidel tehnica utilizată de embriologii experimentați, reducând în același timp variabilitatea asociată intervenției umane. „Am creat o platformă care, pentru prima dată în istorie, standardizează procedura ICSI”, a declarat pentru Live Science Plus, Alejandro Chavez-Badiola, cofondator și director medical al companiei Conceivable Life Sciences, unul dintre autorii studiului. Potrivit acestuia, standardizarea poate reduce erorile umane și poate diminua riscul deteriorării ovulelor în timpul procedurii.
Ce rezultate au obținut cercetătorii anul trecut folosind sistemul automatizat
Pentru a testa eficiența tehnologiei, cercetătorii au lucrat cu ovocite provenite de la o femeie în vârstă de 40 de ani. Pacienta trecuse anterior printr-un ciclu de fertilizare in vitro care nu avusese succes. Cinci ovocite au fost fertilizate folosind sistemul automatizat controlat de inteligență artificială. Alte trei au fost fertilizate prin metoda clasică, manuală, pentru comparație. Rezultatele au atras imediat atenția comunității medicale. Patru dintre cele cinci ovocite tratate cu noua tehnologie au fost fertilizate cu succes. Unul dintre embrionii obținuți a fost transferat ulterior în uter, iar sarcina s-a dezvoltat normal. La finalul procesului s-a născut un băiat sănătos, devenind primul copil din lume conceput printr-o procedură de fertilizare in vitro complet automatizată.
Procedura a fost coordonată de la peste 3.000 de kilometri distanță
Un alt aspect remarcabil menționat în studiu este faptul că procedura a fost coordonată de la distanță. Ovocitele și sperma au fost procesate într-o clinică din Guadalajara, Mexic, în timp ce specialiștii care supravegheau sistemul robotic se aflau la New York, în Statele Unite. Această coordonare transcontinentală sugerează că, în viitor, expertiza medicală ar putea fi furnizată la distanță, fără ca embriologii să fie prezenți fizic în laboratorul unde are loc procedura. Autorii acestei cercetări consideră că un astfel de model ar putea ajuta clinicile din zonele cu deficit de specialiști să ofere tratamente de fertilitate la standarde ridicate, folosind sisteme centralizate și automatizate.
Ce avantaje ar putea aduce automatizarea procedurii ICSI
În prezent, tratamentele de reproducere asistată sunt costisitoare și depind foarte mult de experiența personalului medical. Embriologii care efectuează proceduri ICSI trebuie să urmeze ani întregi de formare și să dobândească o experiență practică vastă. Cercetătorii implicați în proiect susțin că automatizarea ar putea aduce mai multe beneficii:
- reducerea erorilor umane;
- standardizarea procedurilor;
- creșterea accesului la tratamente de fertilitate;
- scăderea costurilor pe termen lung;
- posibilitatea furnizării expertizei medicale la distanță.
În studiul citat anterior, autorii subliniază că scopul nu este înlocuirea medicilor, ci sprijinirea acestora prin tehnologii capabile să execute sarcini extrem de repetitive și delicate cu o precizie constantă. Profesorul Jacques Cohen, unul dintre autorii studiului și o figură cunoscută în domeniul embriologiei reproductive, consideră că automatizarea procedurii ICSI ar putea reprezenta un pas important pentru medicina reproductivă. El a explicat că această tehnologie poate contribui la îmbunătățirea eficienței și consistenței procedurilor de fertilizare in vitro, în special în centrele care se confruntă cu lipsa specialiștilor.
De asemenea, cercetătorii atrag atenția că rezultatele provin, deocamdată, dintr-un număr foarte mic de cazuri și că sunt necesare studii suplimentare înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă. Este vorba, în acest moment, despre rezultate promițătoare care arată potențialul automatizării în reproducerea asistată, nu despre o metodă care va deveni imediat disponibilă în toate clinicile de fertilitate.
- CITEȘTE ȘI: Bani de la stat pentru fertilizarea in vitro. Programul național FIV 2024, în curs de deblocare
Ce rol ar putea avea inteligența artificială în viitorul tratamentelor de fertilitate
În ultimii ani, inteligența artificială a început să fie utilizată tot mai frecvent în laboratoarele de fertilizare in vitro pentru selectarea embrionilor cu cele mai mari șanse de implantare, evaluarea calității ovocitelor și analiza spermatozoizilor. Automatizarea procedurii ICSI reprezintă însă un pas suplimentar față de aceste utilizări. În loc să ofere doar suport pentru analiză și luarea deciziilor, sistemele bazate pe inteligență artificială sunt capabile să participe direct la una dintre cele mai delicate etape ale procesului de fertilizare.
Specialiștii cred că următorii ani vor arăta dacă această tehnologie poate fi integrată în practica medicală de rutină. Dacă rezultatele vor fi confirmate în cercetări mai ample, fertilizarea in vitro ar putea intra într-o nouă etapă de dezvoltare, în care roboții și inteligența artificială vor lucra alături de medici pentru a crește precizia unor proceduri complexe și pentru a extinde accesul la tratamentele de fertilitate.
Dr. Emily Jungheim, șefa departamentului de endocrinologie reproductivă și infertilitate din cadrul Northwestern Medicine Center for Fertility and Reproductive Medicine, spune că munca manuală din laboratoarele de embriologie reprezintă una dintre principalele limitări ale extinderii accesului la fertilizarea in vitro. „Dacă aceste instrumente vor funcționa așa cum sperăm, ele ar putea îmbunătăți accesul la FIV și ar putea permite tratarea unui număr mai mare de pacienți”, a declarat medicul.
- CITEȘTE ȘI: Din 2023, și femeile singure pot face FIV gratuit prin Programul Național de Fertilizare
Fertilizarea in vitro rămâne inaccesibilă pentru multe cupluri
Deși medicina reproductivă a evoluat spectaculos în ultimele două decenii, accesul la tratamentele de fertilitate continuă să fie o problemă pentru milioane de oameni. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 17,5% dintre adulți se confruntă, la un moment dat în viață, cu infertilitatea, ceea ce înseamnă că una din șase persoane este afectată de această problemă. În multe țări, inclusiv în România, costurile tratamentelor reprezintă una dintre cele mai mari bariere. Un singur ciclu de fertilizare in vitro poate costa câteva mii de euro, iar succesul nu este garantat de la prima încercare. Multe cupluri trec prin două, trei sau chiar mai multe proceduri până la obținerea unei sarcini.
În viziunea cercetătorilor, tehnologia ar putea contribui în viitor la reducerea costurilor, la creșterea accesului la tratamentele de fertilitate și la oferirea unei șanse mai mari familiilor care își doresc un copil. „Obiectivul nostru este să facem aceste tratamente mai accesibile și să oferim cât mai multor familii bucuria de a avea copii”, a precizat Alejandro Chavez-Badiola. În prezent, o mare parte din costul fertilizării in vitro este legat de infrastructura necesară și de pregătirea personalului înalt specializat. Totuși, cercetătorii avertizează că tehnologia se află încă într-o fază incipientă. Va fi nevoie de studii realizate pe sute sau chiar mii de cazuri pentru a demonstra că sistemele automatizate sunt la fel de sigure și eficiente ca procedurile efectuate de embriologi experimentați.
