Cum se face că unii copii fac crize de nervi, iar alții rămân stăpâni pe sine în contexte similare

Un copil capabil să recunoască și să-și gestioneze propriile emoții și stări negative, să ceară ceea ce dorește fără să bată din picior, să vină cu argumente valide într-o dispută și să nu abandoneze lucrurile când devin dificile- e un copil cu o inteligență emoțională ridicată.

Laura Bogaciu, redactor
mama-si-baietel-suparat-stand-de-vorba
Gestionarea emoțiilor ajută copilul să facă față stresului și eșecurilor și să aibă o încredere în sine crescută. Sursa foto: Shutterstock

Copiii își exprimă emoțiile puternice în moduri diferite, în funcție de vârstă. Bebelușii plâng, copiii mici fac crize de furie, adolescenții trântesc uși. De multe ori, părinții asistă neputincioși la aceste crize, se întreabă unde au greșit și ce au de făcut pentru a-și ajuta copiii să-și gestioneze emoțiile puternice fără a provoca o furtună în jurul lor. Adevărul este că autoreglarea e un proces complex și de durată, influențat în mare măsură, dar nu exclusiv, de părinți și de ceea ce se întâmplă în familie.

Un copil capabil să recunoască și să-și gestioneze propriile emoții și stări negative, să ceară ceea ce dorește fără să bată din picior, să vină cu argumente valide într-o dispută și să nu abandoneze lucrurile când devin dificile- e un copil cu o inteligență emoțională ridicată. Aceasta depinde de moștenirea genetică, de temperamentul copilului, de mediul în care crește dar și de factori externi. Este important ca un copil să-și poată recunoaște și gestiona emoțiile? Cu siguranță, da! Iată o parte dintre motive!

Gestionarea emoțiilor ajută copilul să facă față stresului și eșecurilor

În primul rând, va putea comunica mai eficient cu familia, prietenii și colegii, va deveni mai empatic și, înțelegându-și propriile emoții, la va putea înțelege și pe ale altora. Prin urmare, își va face mai ușor prieteni și va putea rezolva conflictele în mod constructiv. Un copil care își poate gestiona emoțiile devine mai rezilient în fața provocărilor și face mai bine față stresului și dezamăgirilor. Pe lângă asta, el va depăși cu o mai mare ușurință dificultățile și se va „ridica” mai ușor după un eșec. Această abilitate îl ajută să dezvolte o imagine de sine pozitivă și o încredere crescută în propriile forțe, ceea ce îl va încuraja să încerce lucruri noi și să-și asume riscuri sănătoase.

Rezultate școlare mai bune și risc redus de comportamente agresive

Emoțiile puternice, cum sunt frustrarea sau anxietatea, îi pot distrage atenția copilului de la activitățile sale școlare. Însă, dacă el este capabil să și le gestioneze, se va putea concentra mai bine și, prin urmare, își va putea atinge obiectivele academice.

Copiii care au abilități bune de autoreglare emoțională sunt mai puțin predispuși la comportamente agresive sau de risc, pentru că nu acționează impulsiv și aleg acțiuni care sunt benefice pe termen lung. Sunt mai flexibili și adaptabili la schimbările din mediul lor (schimbări în rutina zilnică, mutarea într-un alt oraș sau la o altă școală) și pot face față mai ușor provocărilor și tranzițiilor. Tpate acestea fac să fie mai puțin predispuși la tulburări de anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate mentală.

„Vorbește-mi despre ceea ce simți!”

Rolul părinților în modelarea abilităților emoționale ale copiilor are o importanță majoră. Iar primul pas este de a-i oferi copilului un spațiu sigur, în care să se simtă liber să-și exprime sentimentele. El trebuie încurajat să vorbească despre ceea ce simte, indiferent dacă emoția este una pozitivă sau negativă. Arată-i că e în regulă să simtă aceste emoții și că puteți discuta despre ele.

O parte importantă a gestionării emoțiilor este recunoașterea și denumirea lor. Pamela Cole, psiholog la Universitatea Penn State, care studiază reglarea emoțiilor în copilăria timpurie, recomandă să-ți ajuți copilul să identifice ce simte și să-i oferi cuvinte pentru a descrie aceste stări emoționale. Atenție, nu încerca să porți conversația aceasta atunci când este supărat. Așteaptă să se mai liniștească lucrurile, pentru a vorbi despre sentimente și strategiile de gestionare a lor. („Mi se pare că ești dezamăgit pentru că echipa ta nu a câștigat meciul. E normal să te simți așa. Ce putem face ca să te siți mai bine?”)

Copilul face ce face părintele, nu ceea ce îi spune să facă

Copiii exprimă adesea emoțiile mai ușor prin joc, desen sau povestiri, activități care le permit să proceseze sentimentele într-un mod non-verbal și să găsească soluții creative pentru a-și gestiona stările. A-l pune ”să dea” o culoare emoției sale, să deseneze ce simte în acel moment sau să inventeze o povestioară în care personajul principal simte ce simte el- pot fi strategii care să-l ajute să-și recunoască emoțiile și să le exprime.

Este știut faptul că cei mici învață din exemplul părinților și al adulților din jurul lor. Dacă aceștia le arată cum se gestionează emoțiile într-un mod sănătos, copilul va avea un model de urmat. Așa că, în loc să vii acasă de la serviciu și să povestești cum te-ai certat cu o colege, alege să îi aduci în față un model pozitiv: „Azi m-a supărat o colegă, eram pe punctul să mă enervez, dar, ca să nu mă cert cu ea, am ieșit afară să respir adânc și să mă calmez.”

Oferirea unui feedback pozitiv atunci când copilul reușește să-și gestioneze emoțiile în mod sănătos este salutară. Felicitându-l și, recunoscându-i efortul, îl vei încuraja și motiva să continue să-și controleze emoțiile în viitor. (”Am văzut că erai nervoasă când Raluca a rupt rochița păpușii, dar nu ai țipat la ea, i-ai vorbit frumos. Sunt foarte mândră de tine!”)

Mai puține critici, mai multe laude

Copiii care au probleme în a-și gestiona emoțiile tind să reacționeze impulsiv, devenind mai agresivi. Pentru părinte, este tentant să pedepsească un comportament rău, dar educația dură nu face decât să inducă frica și să corecteze comportamentul pe moment. Prin urmare, atenția ar trebui să se concentreze pe observarea și recunoașterea efortului de a nu reacționa impulsiv.

Tehnicile de respirație și mindfulness pot fi și ele extrem de utile pentru copii, mai ales atunci când simt emoții intense, precum frustrarea sau anxietatea. Aceste metode îi ajută să se calmeze și să-și regăsească echilibrul interior. Un bun exercițiu este „respirația în balon”, în care copilul este rugat să inspire adânc, apoi să expire lent, ca și când ar umfla un balon.

Răbdare, procesul de învățare durează

Este important pentru părinte să inteligența emoțională se construiește în timp și implică răbdare. Nu judeca în niciun fel copilul pentru reacțiile sale emoționale, în schimb ajută-l să înțeleagă ce a simțit și găsiți împreună soluții pentru a acționa mai bine data viitoare. Copiii care au o relație caldă, sigură și de încredere cu părinții au o mai bună capacitate de reglare a emoțiilor decât cei ale căror nevoi emoționale nu sunt satisfăcute.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa