Cum să crești un copil „de succes”? Iată una dintre cele mai mari întrebări, provocări și aspirații ale părinților din ziua de azi! Dar ce înseamnă, de fapt, succesul unui copil? Este vorba despre independență financiară, reziliență emoțională sau pur și simplu capacitatea de a duce o viață împlinită? Potrivit experților, părinții care au găsit cea mai potrivită combinație între stimularea inteligenței, dezvoltarea caracterului și insuflarea unor abilități esențiale în viață au devenit „maeștri” în arta de a crește copii de succes.
Ca părinți, avem tendița să credem că dacă ai noștri copii au atins mai repede anumite repere (dacă au învățat să citească mai devreme decât alți copii de vârsta lor, dacă fac rapid calcule mentale, dacă ajung la olimpiade sau dacă își descoperă un talent) vor realiza mai mult în viață. De cele mai multe ori, credem că atunci când cresc șansele la un statut social mai înalt (o școală, o facultate, o meserie mai bune) înseamnă că suntem pe drumul cel bun și că succesul e garantat. Așa să fie, oare? În acest articol vă propunem câteva strategii și sfaturi de urmat pe drumul către succesul copiilor, urmărind studiile și observațiile specialiștilor în domeniu.
Cum să creşti copii de succes
Să crești un copil de succes înseamnă să „lucrezi” (cu el, dar și cu tine însuți) astfel încât el să devină un adult echilibrat, autonom, rezilient și fericit. Ca să atingi aceste deziderate nu e nevoie de cei mai buni profesori cu care să facă meditații sau să lucreze suplimentar zi-lumină, nici de antrenamente epuizante, nici de studii intensive de pian sau de premii la zeci de concursuri.
Se pare că unii părinți reușesc (instinctiv aproape) să devină adevărați „maeștri” în a-și ghida copiii. spre succes. Potrivit cărții „The Formula: Unlocking the Secrets to Raising Highly Successful Children”, scrisă de Ronald F. Ferguson (profesor la Harvard Kennedy School) și de jurnalista Tatsha Robertson, „părinți maeștri” – nu sunt numiți așa pentru că au avut de la început toate răspunsurile, „ci pentru au știut cum să facă să deblocheze întregul potențial al copilului lor”.
Cartea se bazează pe o serie de cercetări, interviuri și studii, efectuate de-a lungul a peste 30 de ani. Cei doi autori au intervievat nu doar absolvenți de succes ai unor școli prestigioase, ci și pe părinții lor. Astfel, aflăm că, în cele mai multe dintre cazuri, acești părinți nici nu studiaseră la școli bine cotate, unii nici măcar nu terminaseră liceul. „Însă ceea ce îi făcea unici, dacă nu chiar geniali, era capacitatea lor de a face orice era necesar pentru a crește copii reflexivi, foarte inteligenți, ambițioși și cu un scop bine definit”.
- CITEȘTE ȘI: 15 Tips & Tricks: Cum îți încurajezi copilul să persevereze, plus exemple concrete pentru fiecare situație
„Părinții-maeștri” au avut inspirația să înceapă de foarte devreme drumul către succes. „Își învățaseră copiii concepte numerice simple și cum să citească cuvinte de bază încă de dinainte de vârsta de cinci ani și le vorbeau ca unor egali, respectându-le intelectul și răspunzându-le la întrebări după o reflecție atentă”: În plus, indiferent de situația lor materială, acești părinți manifestau un angajament intens și o viziune clară, erau neobosiți în a găsi timpul și resursele necesare pentru a-și ajuta copilul să devină un performer academic de top. Și, – foarte important -, spun autorii, chiar dacă se lăsau motivați de propriile povești de viață, „nu încercau niciodată să-și modeleze copilul pe baza propriilor lor visuri – a ceea ce părinții își doriseră odinioară să fie, dar nu reușiseră să devină”.
Din paginile volumului citat anterior, pe care educatori și psihopedagogi din întreaga lume îl consideră „unul dintre cele mai cuprinzătoare studii despre parenting” se desprind câteva idei și principii de bază, demne de urmat atunci când ne dorim succesul propriilor noștri copii.
- Părinții sunt „ingineri ai succesului”. Ferguson și Robertson au descoperit că părinții copiilor de succes acționează ca „ingineri ai succesului”, ghidându-și copiii prin etape clare de dezvoltare, expunându-i la experiențe diverse și cultivându-le interesele. Acești părinți nu sunt neapărat hiperprotectori, dar sunt implicați strategic în educația și formarea copiilor lor.
- Importanța expunerii timpurii. Copiii de succes sunt adesea expuși la activități intelectuale și provocări încă de la o vârstă fragedă. Părinții lor pun accent pe educație, îi încurajează să citească, să exploreze lumea și să învețe lucruri noi prin experiențe practice.
- Mentalitatea de creștere și perseverența. Autorii subliniază că succesul nu se bazează doar pe talent înnăscut, ci și pe o mentalitate de creștere (growth mindset), dezvoltată prin învățare continuă și efort susținut. Părinții copiilor de succes îi învață să privească eșecurile ca pe oportunități de învățare și să persevereze chiar și în fața dificultăților.
- Crearea unui mediu bogat în provocări. Copiii care reușesc în viață sunt adesea cei care au fost expuși la provocări adecvate nivelului lor de dezvoltare. Părinții lor îi sprijină în asumarea unor sarcini dificile și le oferă ocazia de a-și dezvolta abilități în mod progresiv, fără a-i suprasolicita.
- Networking-ul și mentorii. Un alt factor cheie identificat de autori este rolul rețelelor de sprijin și al mentorilor. Copiii de succes sunt adesea înconjurați de oameni care îi inspiră și îi ghidează – fie că este vorba despre profesori, antrenori, mentori din diverse domenii sau membri ai comunității.
- Dezvoltarea autodisciplinei și a responsabilității. Ferguson și Robertson evidențiază faptul că părinții copiilor de succes îi învață pe aceștia să fie responsabili și să își gestioneze timpul eficient. Autodisciplina este considerată un factor esențial pentru succes, iar părinții o cultivă prin stabilirea unor așteptări clare și prin încurajarea copiilor să își îndeplinească sarcinile fără a fi mereu supravegheați.
- Sprijin emoțional și echilibru între disciplină și afecțiune. Deși părinții pot fi exigenți și pot pune accentul pe performanță, cheia consta în sprijinul emoțional constant. Relația părinte-copil este una de susținere, în care copilul se simte în siguranță să își exprime ideile și să își urmeze pasiunile.
Sfaturi de la specialişti pentru educaţia copiilor
Educația unui copil trebuie să fie un proces echilibrat, bazat pe iubire, disciplină și dezvoltare emoțională. Pentru o educație sănătoasă și totodată eficientă e nevoie de câteva lucruri pe care trebuie să le facă un părinte. Este nevoie să fie un exemplu de calm, de răbdare și respect. Să nu uităm că, așa cum noi cerem copiilor respectul, și noi suntem datori să li-l oferim.
Oferă-i iubire necondiționată și sprijin emoțional, petrece cu el timp de calitate, joacă-te cu el, ascultă-l și implică-te în viața lui. Stabilește, însă, reguli clare – dar flexibile! – și fii consecvent în aplicarea lor. Explică-i de ce este importantă o regulă, atunci când o impui. „Pentru că așa spun eu!” nu este ceea ce trebuie să audă de la tine. De asemenea, pune limite, pentru că cei mici au nevoie de ele pentru a se simți în siguranță.
„Eficacitatea interioară” vs. stima de sine
Dr. Aliza Pressman este profesor în cadrul Diviziei de Sănătate Comportamentală (Departamentul de Pediatrie) al Icahn School of Medicine de la Spitalul Mount Sinai. Este specializată în psihilogia comportamentală și a dezvoltării și a lucrat cu numeroase familii de-a lungul carierei sale. Într-un articol publicat anul trecut pe cbnc.com, aceasta atrage atenția asupra unui concept pe care mulți părinți îl pot trece ușor cu vederea. Este vorba despre „eficacitatea interioară” (inner efficacy). Potrivit Dr. Pressman, „eficacitatea interioară este încrederea unei persoane în propria capacitate de a face ceea ce este necesar pentru a-și atinge obiectivele. Stima de sine ar putea transmite: „Sunt minunat!”, dar eficacitatea interioară transmite: „Am ceea ce îmi trebuie pentru a înțelege situația și a reuși în ceea ce mi-am propus”, precizează reputatul psihilog.
Conform cercetărilor, copiii cu un simț puternic al eficacității interioare sunt mai predispuși să își asume provocări și să depună efort. În cazul unui eșec, în loc să dea vina pe circumstanțe externe sau pe lipsa talentului, aceștia se vor concentra pe factorii asupra cărora dețin controlul.
Lecția optimismului, cea mai importantă lecție
Psihologul clinician Mariana Rădulescu avertizează asupra unui aspect pe care mulți părinți îl ignoră, dar care influențează semnificativ drumul unui copil: atitudinea părinților față de provocări și obstacole. „Copilul învață de la părinte atât optimismul, cât și pesimismul, și adoptă, adoptându-i cuvintele ca voci interioare”, spune psihologul. Un copil optimist va vedea obstacolele ca fiind temporare și se va simți capabil să le depășească- iar acest lucru îi crește șansele de reușită. Copilul pesimist, în schimb, le vede ca fiind permanente și insurmontabile, prin urmare este predispus să renunțe fără a încerca să le depășească. „Evaluați perspectiva pe care i-o oferiți copilului. Dacă sunteți părinți care înclinați către pesimism, amintiți-vă că schimbarea începe prin a vă privi în oglindă. Nu este ușoară, dar este important să fiți un real exemplu în lecția pe care doriți să o învețe copilul. Trebuie să luăm în considerare că în viață uneori mai și pierzi. Îi confirmăm copilului că e OK să fii supărat, că e ok să și pierzi, că este o experiență și asta, din care se învață ceva”. Tot de la părinți copiii învață și autoreglarea în momentele critice. „Respiră adânc și hai să găsim împreună o soluție!” este una dintre cele mai importante lecții primite în familie.
Cum putem sprijini copiii să-și atingă potențialul
- Un mediu sigur și afectuos. Copiii învață cel mai bine atunci când se simt în siguranță emoțională. O relație bazată pe încredere și iubire necondiționată îi ajută să aibă o stimă de sine sănătoasă.
- Autodisciplina și responsabilitatea. Învățați-l să-și asume responsabilități de mic (de exemplu să-și strângă jucăriile, să respecte reguli etc). Folosiți consecințe logice, nu pedepse, pentru a-l ajuta să învețe din greșeli. Ajutați-l să-și dezvolte capacitatea de a amâna recompensele, acest lucru fiind cheia succesului pe termen lung.
- Încurajați curiozitatea și învățarea continuă. Nu puneți accentul doar pe note, ci pe procesul de învățare. Stimulați și încurajați întrebările și explorarea, care modelează un comportament de învățare.
- Ajutați-l să-și dezvolte inteligența emoțională. E important să învețe să-și recunoască și să-și exprime emoțiile. Arătați-i cum să gestioneze stresul și frustrarea, modelați și exersați empatia, încurajandu-l să vadă lucrurile și din perspectiva celuilalt.
- Construiți perseverența. Lăudați efortul, nu doar rezultatele. Înlocuiți-l pe „Bravo, ești deștept!” cu „Felicitări, ai muncit mult și uite că ai reușit!”. Învățați-l că orice greșeala este o oportunitate de învățare și încurajați perseverența și reziliența în fața obstacolelor.
- Stimulați independența și gândirea critică. Nu faceți lucrurile în locul lui, pentru că este o falsă impresie că așa îl ajutați. Ghidați-l să găsească singur soluții, pentru că acest lucru îi este cu adevărat folositor. Învățați-l să pună întrebări și să gândească logic, încurajați-l să ia decizii și să-și asume consecințele.
- Asigurați un echilibru între muncă și joacă. Evitați cu orice preț suprasolicitarea cu activități extracurriculare! Activitățile creative, timpul liber și joaca sunt esențiale pentru dezvoltare. Practicați împreună sporturi, petreceți mult timp în natură.
- Modelați comportamentul dorit. Copiii învață mai mult din ceea ce facem decât din ceea ce spunem. Dacă vreți un copil respectuos, răbdător și ambițios, trebuie să arătați aceste trăsături în viața de zi cu zi. Succesul real vine dintr-o combinație de autonomie, disciplină, curaj și reziliență.
Ce valori trebuie să le insufli copiilor
Temelia caracterului și comportamentului copilului în viață sunt valorile pe care i le insuflă părintele. Acestea îi vor ghida deciziile, relațiile și succesul personal. Respectul, onestitatea, bunătatea, responsabilitatea, curajul și modestia sunt numai câteva dintre ele.
Respectul. Modelăm copiilor respectul prin felul în care vorbim și interacționăm cu el și cu ceilalți. Copiii trebuie să cunoască respectul față de sine (să aibă încredere în propriile capacități), respectul față de ceilalți (să trateze oamenii cu bunătate și empatie) și respectul față de reguli și limite (să înțeleagă importanța ordinii).
Onestitatea și integritatea. E bine să spună adevărul chiar și atunci când e greu. Să-și asume responsabilitatea pentru greșelile sale. Să fie corect și drept în deciziile sale. Nu îl pedepsiți pentru greșeli, altfel va învăța să mintă ca să evite consecințele. În schimb, arătați-i că sinceritatea este apreciată.
Empatia și bunătatea. E bine să înțeleagă emoțiile și nevoile celor din jur, să ajute fără a aștepta ceva în schimb, să fie blând cu cei mai vulnerabili. Încurajați-l să se pună în locul altora și să acorde atenție sentimentelor celorlalți.
Responsabilitatea. Învățați copiii să-și asume consecințele acțiunilor lor, să fie de încredere și să-și îndeplinească angajamentele, să contribuie la treburile casei și să își organizeze timpul. Dați-le sarcini potrivite vârstei și explicați-le că trebuie să ducă lucrurile la bun sfârșit.
Perseverența și disciplina. Încercați să îi convingeți să nu renunțe la primul obstacol, să înțeleagă că succesul vine prin muncă și răbdare, să fie disciplinați în ceea ce își propun. Lăudați efortul, nu doar rezultatele. Dacă ceva nu le reușește, încurajați-i să încerce din nou.
Curajul și încrederea în sine. Este important să își exprime opiniile fără frică, să nu se teamă să încerce lucruri noi, să se ridice după un eșec și să meargă mai departe. Încurajați asumarea de riscuri calculate și susțineți-i indiferent de rezultat.
Modestia și recunoștința. Învățați-i că e bine să aprecieze ceea ce au, să nu se compare constant cu alții, să fie recunoscători pentru ajutorul primit. Învățați-i adevărata valoare a cuvântului „Mulțumesc” și să vadă partea bună în orice situație.
Autodisciplina și organizarea. Copiii trebuie să învețe să își gestioneze timpul și resursele eficient, să înțeleagă că distracția și responsabilitățile trebuie echilibrate și să-și stabilească obiective pentru care să muncească. Ajutați-i să creeze rutine și să își stabilească priorități.
Generozitatea și spiritul de echipă. Învățați-i să împartă și să ajute fără a cere ceva în schimb, să colaboreze cu ceilalți și să fie buni coechipieri, să se bucure de succesul altora fără invidie. Implicați-i pe cei mici în activități de voluntariat și arătați-le puterea generozității.
Creativitatea și curiozitatea. Modelați curiozitatea, învățându-i să pună întrebări și să exploreze lumea, să găsească soluții la probleme într-un mod original, să-și exprime gândurile și ideile liber. Încurajați-i să încerce lucruri noi și să nu le fie teamă de greșeli sau de eșec.
