În următoarele săptămâni, România își va alege Președintele. Pentru mulți tineri de 18-24 de ani, va fi primul vot. Într-o lume în care democrațiile sunt din ce în ce mai șubrede, cu un război aproape de granițele țării, când lumea este condusă de lideri care par să uite că tinerii sunt, de fapt, viitorul, cum le explicăm copiilor noștri de ce e important să voteze? De ce contează pentru ei cine ajunge la Cotroceni?
Ce rol are Președintele României
Conform Constituției României (art. 80–101), „Președintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Cel care ajunge la Cotroceni și conduce țara (în timpul mandatului de 5 ani):
- Garantează independența națională, unitatea și integritatea teritorială;
- Veghează la respectarea Constituției și funcționarea autorităților statului;
- Numește prim-ministrul după consultări cu partidele;
- Promulgă sau retrimite legi spre reexaminare;
- Conduce armata și declară starea de urgență în cazuri extreme;
- Reprezintă România la nivel internațional, inclusiv la Consiliul European.
Pe scurt, Președintele nu guvernează direct, dar influențează decisiv direcția politică, economică și socială a țării.
- CITEȘTE ȘI: „În timpul dezbaterii pentru ciolan, fiica mea, aflată la o olimpiadă națională în alt oraș, a primit pâine mucegăită la masă. Să dezbatem!”
Contextul alegerilor prezidențiale din 2025
În pragul alegeri prezidențiale din această primăvară, România se află într-un context intern și internațional tensionat, marcat de incertitudine politică, îngrijorări economice și o luptă tot mai evidentă între valorile democratice și derapajele autoritare.
Democrațiile lumii, în pericol
Democrațiile lumii par mai fragile ca oricând. În SUA, curentul politic susținut de Donald Trump, caracterizat prin izolaționism și negarea importanței parteneriatelor internaționale, atacuri la adresa presei și tendințe de îngrădire a libertății și drepturilor omului, a bulversat nu doar retorica pe plan politic, ci și economia mondială. O retragere parțială a sprijinului american pentru Europa de Est ar pune o presiune uriașă pe țări ca România, aflate la granița dintre lumea liberă și agresiunea militară a Rusiei.
Războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani, rămâne o mare îngrijorare pentru Europa, dar mai ales pentru țările vecine. Victoria Ucrainei nu este doar simbolică, ci strategică pentru România: înfrângerea Kievului ar putea încuraja noi mișcări agresive din partea Moscovei, chiar și spre regiuni mai apropiate de noi, precum Republica Moldova sau zona Mării Negre. În acest climat, România are nevoie de un președinte capabil să apere interesele țării în discuțiile cu marile puteri ale lumii, să întărească parteneriatele cu UE și NATO și să asigure continuitate în politicile de securitate, economie și drepturi fundamentale.
Curentul extremist
Pe plan european, asistăm la o creștere periculoasă a extremismului: partide naționaliste și eurosceptice câștigă teren în multe țări din Vestul Europei (Franța, Germania, Italia sau Olanda). Tot mai mulți lideri politici promovează idei care restrâng drepturile unor oameni, încurajează teama față de străini și ignoră regulile care ne protejează libertățile. România nu este imună la aceste curente, printre candidații la președinție numărându-se și reprezentanți ai acestui curent. Discursul public a devenit tot mai polarizat, iar atacurile la adresa presei, ONG-urilor și justiției independente se înmulțesc. În același timp, o criză economică alimentată de inflație și instabilitatea globală afectează traiul de zi cu zi, în special al tinerilor. Mulți se gândesc să plece din țară, iar încrederea în clasa politică este la cote minime.
De aceea, este esențial ca părinții să își încurajeze copiii să înțeleagă miza alegerilor. Președintele României nu este doar o figură simbolică, cu puteri limitate, ci o voce care poate orienta țara spre deschidere, siguranță și prosperitate — sau, din contră, spre izolare, regres și vulnerabilitate. Într-o lume nesigură, votul devine o formă de protecție a libertății și a viitorului copiilor noștri.
Mai concret, cum poate afecta Președintele viața ta și viitorul țării?
Ce le răspundem copiilor la această întrebare? Un președinte responsabil influențează viitorul tinerilor nu doar prin ceea spune, ci mai ales prin ceea ce spijină: educație, libertate, democrație, valori europene. Să nu uităm că deciziile unui președinte pot afecta ireversibil parcursul unei generații. De aceea, votul – mai ales primul vot – nu e doar un drept, ci o responsabilitate față de tot ceea copiii noștri își doresc să rămână posibil în viața lor – fie că vorbim despre drepturi fundamentale, despre posibilități economice și oportunități de dezvoltare sau, pur și simplu, despre (acum) banalele călătorii în străinătate.
Politica externă: între parteneriate solide și izolare periculoasă
Un președinte pro-european întărește alianțele strategice ale României cu UE și NATO, esențiale într-o lume afectată de războiul din Ucraina și de alte conflicte aflate în derulare în diferite colțuri ale lumii. Prioritatea acestuia ar trebui să fie siguranța tuturor cetățenilor și securitatea României. Diplomația și viziunea politică aliniată demersurilor democratice ale Uniunii Europene pot proteja țara în fața tendințelor expansioniste ale Rusiei. Dacă președintele ales nu prioritizează alianțele strategice ale României (NATO, UE), țara ar putea rămâne vulnerabilă, într-o regiune tensionată, chiar la granița războiului. Președintele este reprezentantul oficial al țării în Consiliul European – adică la masa unde se negociază bugete, ajutoare și strategii regionale. Un lider izolaționist, în schimb, ar putea slăbi aceste relații, ceea ce ar afecta capacitatea României de a atrage sprijin militar, financiar și diplomatic într-o zonă tensionată a Europei.
Politica internă: stabilitate sau criză permanentă
Deși nu guvernează direct, Președintele are un rol major în stabilirea echilibrelor politice interne. El numește prim-ministrul, mediază conflicte între puterile statului și are o influență semnificativă asupra climatului democratic. Un președinte echilibrat, pro-european, poate contribui la un climat politic stabil, în care se pot face reforme reale în administrație, educație sau justiție. În schimb, un președinte populist sau extremist riscă să alimenteze conflictul între instituții, să ignore valorile democratice și să contribuie la polarizarea societății – ceea ce, inevitabil, duce la instabilitate politică și lipsă de direcție pentru întreaga societate.
Economie, investiții și locuri de muncă
Accesul la investiții străine, fonduri europene și stabilitate economică depinde în mare parte de imaginea internațională a României. Un președinte pro-european poate atrage investitori prin menținerea statului de drept, prin transparență și printr-un discurs clar pro-democrație. Asta se traduce în locuri de muncă, infrastructură modernizată și un mediu de afaceri predictibil. În schimb, un lider radical sau eurosceptic poate genera neîncredere în ochii partenerilor economici. Izolarea de UE și lipsa de reforme pot însemna tăierea fondurilor, pierderi de locuri de muncă, scăderea monedei naționale și o presiune economică accentuată asupra populației – în special a tinerilor care își caută primul job sau vor să rămână în țară.
- CITEȘTE ȘI: Vorbiți-le copiilor despre manipulare! Nu-i lăsați pradă algoritmilor, boților, propagandei!
Educație și sănătate: sprijin european sau subfinanțare cronică
Programele europene precum Erasmus+ oferă tinerilor români șansa de a studia în străinătate, de a lucra în campusuri internaționale și de a-și forma o carieră competitivă. Un președinte pro-european apără aceste oportunități și susține un sistem educațional adaptat cerințelor actuale. De asemenea, fondurile europene au fost vitale în modernizarea spitalelor, în construirea unor centre de sănătate și în atragerea de echipamente medicale moderne. În absența acestora – în cazul în care România devine un partener nesigur – sistemele de educație și sănătate riscă să se degradeze, afectând direct viitorul tinerilor și siguranța familiilor lor.
Libertățile și drepturile omului
Un președinte pro-european susține drepturile tuturor cetățenilor, indiferent de orientarea lor sexuală, religioasă sau etnică. El susține libertatea presei, accesul la justiție, libertatea de exprimare și lupta împotriva discriminării. În schimb, un președinte cu viziuni autoritare sau radicale poate duce la cenzură, atacuri asupra ONG-urilor, marginalizarea minorităților și erodarea statului de drept. În Ungaria, de exemplu, presa independentă a fost redusă drastic, iar drepturile LGBTQ+ au fost limitate prin lege.
Cultură și identitate națională
Cultura românească are de câștigat din schimburi internaționale, burse, traduceri, participări la târguri de carte, festivaluri sau proiecte culturale comune cu alte țări. Un președinte deschis valorilor europene susține aceste inițiative, promovează creativitatea și păstrează vie legătura dintre tradiție și modernitate. În schimb, un lider naționalist extremist poate reduce sprijinul pentru cultura independentă, poate transforma cultura într-un instrument de propagandă ideologică și poate sufoca libertatea artistică în numele „valorilor tradiționale”.
- CITEȘTE ȘI: „Azi e ziua mea și în orfelinat nimeni nu-mi spune La mulți ani!”- Ai dat like sau share? Ai căzut în plasă!
Imigrație, muncă în străinătate și libera circulație: deschidere europeană sau granițe închise
Libera circulație nu este un privilegiu, ci un drept câștigat prin eforturi diplomatice și prin alinierea României la valorile europene. Pentru sute de mii de tineri români, dreptul de a călători, de a studia sau de a lucra într-o țară europeană este esențial. Acest drept există datorită apartenenței României la Uniunea Europeană și datorită respectării valorilor comune: democrație, stat de drept, parteneriat economic și politic. Un președinte pro-european înțelege importanța acestor libertăți și le apără activ în forurile europene. El menține România în cercul statelor respectate și susține un cadru de colaborare care le permite tinerilor să muncească legal în Germania, să studieze în Franța sau să își lanseze un start-up în Olanda, spre exemplu.
În schimb, un președinte izolaționist sau eurosceptic poate pune în pericol statutul României în UE. Dacă imaginea țării este deteriorată din cauza atacurilor la adresa justiției, a discursului extremist sau a abandonării reformelor, Uniunea Europeană poate reacționa prin sancțiuni sau restricții. Vedem deja exemple în Ungaria și Polonia, unde s-au propus suspendări de fonduri și limitări ale accesului la drepturi europene pentru cetățeni din cauza derapajelor autoritare ale guvernelor. Într-un astfel de scenariu, pentru tinerii români ar putea deveni mai greu – sau chiar imposibil – să studieze, să lucreze sau să locuiască liber într-o altă țară europeană. Iar pentru părinții care muncesc în diaspora, acest risc înseamnă nesiguranță și instabilitate pentru întreaga familie.
„Cine va fi Președinte va fi nu important, ci vital”
Elena Calistru, președinta Funky Citizens, asociație nonguvernamentală care susține implicarea civică și derulează programe legate de supravegherea corectitudinii procesului electoral sau fact checking – atunci când vine vorba despre declarațiile candidaților, se arată îngrijorată de contextul alegerilor prezidențiale din acest an. „Cine va fi Președinte va fi nu important, ci vital”, spune aceasta într-o postare pe Facebook. „Dincolo de faptul că trebuie să avem un om care este un pro-european fără asteriscuri (și nu un idiot util pentru cei cărora le servește dezbinarea sau izolarea statelor europene), cred și că trebuie să avem un om care înțelege ce nevoi are România în termeni de: economie, apărare, infrastructură și sănătate. Pentru că toate acestea ne vor permite (sau nu) să avem acea securitate pe care o vor forța mulți aici, în Estul sălbatic”.
Cei aflați #laprimulvot
La ultimele alegeri (turul 1 al prezidențialelor din decembrie 2024) tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au reprezentat 8,71% din totalul votanților, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 800 de mii de votanți. Participarea tinerilor a fost semnificativ mai scăzută, comparativ cu alte categorii de vârstă. „Generația părinților”, persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, a fost cea mai activă, cu o prezență mare la vot. Tot acestei generații revine datoria de a sădi spiritul civic în viața celor chemați pentru prima dată la urne. Pe listele electorale din această primăvară sunt înscrise 1.574.773 persoane cu drept de vot, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Și chiar dacă par puțini (din totalul celor peste 17 milioane de posibili votanți), ultimele tururi de scrutin au demonstrat că fiecare vot contează.
De ce votul tinerilor contează enorm
Votul este lecția supremă de responsabilitate. Iar dacă vrem ca tinerii să meargă la vot, trebuie să îi învățăm – mai întâi – că vocea lor contează. Și că tăcerea nu aduce niciodată schimbare. La urne, fiecare tânăr are puterea să încline balanța. Să aleagă un viitor mai aproape de idealurile lui. Să spună: „îmi pasă”. Iar noi, părinții, avem datoria să-i susținem în acest prim exercițiu de democrație matură.
Deși nu s-a vorbit prea mult în această campanie despre viitorul generațiilor tinere, iar candidații nu s-au avântat în promisiuni care să-i vizeze direct, tinerii – prin votul lor – pot schimba balanța. Ajutați-i să decidă (oferindu-le surse de informare corecte și echidistante) care este candidatul care bifează, ca într-un test grilă – cele mai multe dintre „box-urile” care cuprind dorințele pentru viitorul lor. Cine poate duce țara pe drumul pe care și-l imaginează ei – pentru ei înșiși? Căci, deși vor alege viitorul Președinte al României, mergând la vot își vor alege propriul viitor.
