În timp ce mulți adolescenți își petrec weekendurile între seriale, mall și scroll infinit pe telefon, Ioana, 16 ani, își pune costumul de animator, își prinde părul în coadă și pleacă spre jobul ei. E animatoare la petreceri de copii și ursitoare la botezuri. Și-a dorit să aibă bani pentru haine și produse de machiaj fără să le ceară părinților și fără să-și mai justifice achizițiile, așa că s-a pus pe căutat. Mama ei a sprijinit-o, convinsă fiind că, în felul acesta, Ioana va învăța să prețuiască banii, să fie mai chibzuită și mai responsabilă.
Tânăra a decis că vrea să lucreze la mijlocul clasei a X-a, după ce câțiva amici din cercul ei au început să facă bani ca livratori sau casieri la diverse magazine. Ioana a cerut ajutorul părinților care, la început, au privit lucrurile cu îndoială și amuzament. „Nu ne-am împotrivit. Pe de-o parte, ne-am gândit că o să îi treacă repede, cum s-a întâmplat și cu alte proiecte pornite. Pe de altă parte, am zis că o astfel de experiență nu are cum să îi facă rău. Muncind pentru bani, speram că nu îi va mai cheltui cu atâta lejeritate, iar acest lucru chiar s-a și întâmplat”, povestește Andreea, mama Ioanei. Ea a ajutat-o să caute un job potrivit, care să nu-i afecteze timpul de școală și învățat, iar la scurt timp după decizie, Ioana acea să meargă la primul interviu.
România are cei mai puțini elevi și studenți care lucrează pe perioada studiilor
În România, procentul tinerilor care muncesc este mic. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, doar 2,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani sunt angajați în timp ce urmează o formă învățământ. La nivel european, media este de 25,4%. România s-a clasat pe ultimul loc la acest indicator. Această statistică arată că modelul liceanului sau al studentului care lucrează part-time este încă rar în România, comparativ cu țări precum Olanda (74,3%), Danemarca (56,4%) sau Germania (45,8%). Procente asemănătoare României înregistrează Grecia și Croația.
- CITEȘTE ȘI: Azi avocat, mâine consilier genetic. Cum vă ajutați copilul să aleagă o meserie cu viitor
De ce vrea un adolescent să muncească dacă familia lui nu stă prost cu banii?
Pentru mulți părinți, ideea pare bizară. Dacă acasă nu lipsește nimic, de ce să lucreze copilul? Însă la această vârstă apare dorința puternică de autonomie. Adolescenții vor să simtă că pot decide, că se pot descurca, că nu depind complet de familie. Iar banii câștigați prin propria muncă au altă greutate decât cei primiți. Sunt bani care vin la pachet cu efort, responsabilitate și o doză sănătoasă de mândrie.
În plus, jobul devine și un exercițiu de maturizare. Trezitul la timp, respectarea unui program, relația cu clienții, colaborarea cu o echipă, gestionarea emoțiilor când ceva nu merge perfect- toate acestea sunt lecții pe care școala le oferă rar și fragmentat. Psihologii vorbesc frecvent despre importanța competențelor non-academice în succesul ulterior. La un job de ”om mare” ai nevoie de autocontrol, perseverență, comunicare, adaptabilitate, iar acestea, de multe ori, nu se învață în școală. Un job bine ales le poate antrena surprinzător de eficient.
- CITEȘTE ȘI: Educație pentru Secolul 21: Cum să-ți pregătești copilul pentru meserii care încă nu există
Povestea Ioanei: bani de buzunar și încredere în sine
Ioana a început să lucreze în weekenduri. Pentru că pe lângă școală, mai face și sport, iar un job cu program fix i-ar fi aglomerat mult prea tare programul, a ales să muncească doar la final de săptămână, la o firmă care organizează evenimente. Angajatorul o solicită să fie animator atunci când firma are petreceri pentru copii sau ursitoare la botezuri. La început, a mers la petreceri cu animatori mai experimentați, dar, cu timpul, a învățat cum decurg lucrurile și a căpătat mai multă autonomie.
Uneori, petrecerile au loc în în restaurante, alteori în curți private sau în săli de evenimente. La început, a fost timidă și îi era jenă ”să se maimuțărească”, cum ea însăși spune. Apoi, și-a dat seama că este doar un job. Sumele de bani primite nu sunt foarte mari, fiind plătită la oră, în funcție de complexitatea personajului și a activităților pe care le face. Uneori, pe lângă animație, mai pictează și copiii pe față și le face figurine din baloane. O petrecere durează de la trei ore în sus, iar animatorii nu merg niciodată singuri. Mereu sunt minimum doi, dar, în funcție de bugetul celor care îi angajează, pot fi și mai mulți.
Ca orice adolescentă, Ioana încă învață regulile educației financiare. Nu a economisit nimic din ce a câștigat, dar și-a achiziționat lucrurile la care tânjea și nu a mai cerut bani de buzunar nici măcar pentru ieșirile cu prietenii în oraș. Dincolo de câștigul financiar, a devenit mai sigură pe ea, vorbește mai ușor cu oamenii, își organizează timpul mai bine. În plus, intrând în tot felul de medii, începe să cunoască mai bine oamenii și este mai atentă la tot ce este în jurul ei.
De la ce vârstă poate lucra un minor în România
În România, munca minorilor este reglementată de Codul Muncii, iar regulile sunt clare. Copiii sub 15 ani nu pot fi angajați, cu excepții foarte limitate în domenii artistice, culturale sau sportive, și doar cu acorduri speciale. Între 15 și 16 ani, un minor poate lucra doar cu acordul părinților sau reprezentanților legali și numai dacă activitatea este potrivită dezvoltării sale fizice și psihice. De la 16 ani, adolescentul poate încheia singur un contract individual de muncă, fără acord parental, însă rămân valabile protecțiile speciale pentru minori.
Aceste protecții includ, în general:
- program de lucru redus față de adulți;
- interdicția muncii de noapte;
- interdicția activităților periculoase, grele sau toxice;
- pauze și condiții adaptate vârstei;
- protecție suplimentară privind sănătatea și securitatea la muncă;
Pentru minori, durata timpului de muncă este limitată la maximum 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, conform legislației muncii aplicabile minorilor. Asta înseamnă că un job de weekend sau câteva ore după cursuri poate fi perfect legal, dacă este făcut corect.
Ce joburi se potrivesc cu viața de liceu
Secretul nu este ca adolescentul să muncească mult, ci inteligent. Un job bun la 16-18 ani trebuie să lase loc pentru școală, odihnă și viață socială. Un adolescent are nevoie de activități flexibile, predictibile și limitate ca număr de ore. Cele mai potrivite sunt, de regulă, cele concentrate în weekend, în vacanțe sau câteva ore după cursuri. De aceea, joburile din zona evenimentelor sunt printre cele mai căutate. Un animator la petreceri pentru copii, cum este Ioana, poate câștiga între 150 și 400 de lei pentru un eveniment de câteva ore. În lunile aglomerate poate aduna ușor 1.000-2.000 de lei. Pentru adolescenții comunicativi, promoter la evenimente, degustări sau campanii în magazine poate însemna între 20 și 35 de lei pe oră, cu program mai ales în weekend.
Pentru adolescenții creativi și familiarizați cu tehnologia, zona digitală devine tot mai interesantă. Editarea de clipuri scurte pentru mici afaceri, administrarea unei pagini de social media, fotografierea unor produse sau realizarea unor materiale grafice simple pot aduce de la câteva sute de lei pe proiect până la 1.500-2.000 de lei lunar, dacă există constanță și talent.
Joburi sezoniere
În perioadele de vacanță apar și joburile sezoniere, foarte utile pentru adolescenții care vor să câștige mai mult într-un timp scurt. Cafenelele, gelateriile, fast-foodurile, magazinele sau terasele angajează adesea personal part-time. Veniturile pot porni de la salariul minim proporțional cu numărul de ore. Pot urca, cu bonusuri și bacșiș, spre 2.000-3.000 de lei pe lună pentru program redus. În stațiuni turistice sau la evenimente mari, sumele pot fi chiar mai mari.
Există și variante mai simple, ca plimbatul câinilor, ajutor pentru vecini vârstnici la cumpărături, ajutor la teme pentru copii, distribuire de pliante. Nu aduc mereu venituri spectaculoase, dar îi învață pe tineri punctualitatea, responsabilitatea în relația cu oamenii și seriozitatea.
Când jobul devine problemă
Munca în adolescență poate fi o experiență excelentă, dar doar atunci când rămâne în limite sănătoase. Problema apare în momentul în care jobul începe să consume mai mult decât oferă. Un adolescent aflat încă în formare are nevoie de somn, timp pentru școală, spațiu social și perioade reale de relaxare. Dacă acestea dispar, consecințele se văd rapid. Primele semne sunt adesea notele mai mici, lipsa concentrării la cursuri, oboseala constantă și iritabilitatea. Un elev care termină târziu programul de lucru și se trezește dimineața pentru liceu intră ușor într-o spirală a epuizării.
Există și riscul psihologic. La această vârstă, mulți adolescenți nu știu încă să pună limite și acceptă tot ce li se cere de teamă să nu piardă jobul. Pot accepta ore suplimentare, sarcini care nu li se potrivesc sau comportamente nepotrivite din partea unor adulți. Dorința de a demonstra că sunt „maturi” îi poate face vulnerabili la exploatare. De aceea, este esențial ca părinții să rămână conectați la experiența lor profesională, nu doar să admire faptul că „muncesc”.
O altă capcană este tentația banilor rapizi. Un adolescent care începe să câștige constant poate considera școala mai puțin importantă. Poate ajunge să se întrebe ce rost mai are să învețe dacă deja câștigă bani? Pe termen scurt pare seducător, pe termen lung poate limita serios opțiunile profesionale.
O schimbare de mentalitate
În generațiile trecute, succesul adolescenței era simplu. Copilul trebuia să învețe, să ia note bune, să intre la facultate și apoi să se angajeze la o firmă ”bună”. Astăzi, traseele sunt fluide. Experiența practică a început să conteze pentru angajatori. Un CV care la 19 ani include muncă reală, voluntariat, proiecte și responsabilități spune despre tânărul în cauză că știe și vrea să se descurce în haosul lumii.
