Digitalizarea educației în Suedia pare să fi fost un model greșit. Specialiștii suedezi în educație au ajuns la concluzia că digitalizarea a făcut mai mult rău elevilor, în speță celor de la grădiniță și din școala primară. Printr-o reformă amplă, suedezii vor să reducă accesul la ajutoarele digitale pentru primele clase de învățământ, lăsând de înțeles că device-urile vor fi folosite doar atunci când nu vor împiedica învățarea. Își doresc, de fapt, întoarcerea la predarea din manuale, la scrierea în caiete, la biblioteci cu personal și la liste de lecturi pentru copii și tineri.
Școala din Suedia era, pentru mulți, luminița de la capătul tunelului. Era Edenul la care doar îndrăzneam să visăm: învățare prin joacă, teme ioc până la o vârstă, griji părintești – spre deloc. Sistemul de învățământ suedez era văzut ca „educația viitorului” pentru toți cei din afară. Unul dintre elementele cheie ale educației suedeze era orientarea către elev, mai degrabă decât spre rezultate. Totuși, școala suedeză schimbă macazul, explicând că a greșit profund cu digitalizarea masivă și că elevii lor nu știu să decupeze cu foarfeca ori să se cațere în copaci.
Ce i-a determinat pe suedezi să renunțe la digitalizare
Studiile și cercetările realizate de Agenția Națională pentru Educație din Suedia au evidențiat nevoia unei reforme majore în sistemul de învățământ, în special în ceea ce privește digitalizarea. În decembrie 2022, Agenția Națională pentru Educație a Suediei a prezentat Biroului Guvernamental propunerea sa pentru o strategie națională de digitalizare a sistemului școlar 2023-2027. În propunere se vorbește de modul în care dezvoltarea cognitivă, sănătatea și bunăstarea copiilor și elevilor sunt afectate de utilizarea resurselor digitale de învățare în predare.
Ministrul educației de atunci, unul dintre cei mai mari critici ai tehnologiei în școli, Lotta Edholm, spunea că „digitalizarea în grădinițe și școli a fost prematură și prost gândită”. La 2 martie 2023, guvernul a emis un regulament care a permis primăriilor să solicite granturi de stat pentru a cumpăra manuale. Revenirea la modalități mai tradiționale de învățare este un răspuns pentru politicienii și experții care se întreabă dacă abordarea hiper-digitalizată a educației din Suedia, inclusiv introducerea tabletelor în grădinițe, a dus la o scădere a competențelor de bază.
Rezultate scăzute la testele PISA
Deși elevii din Suedia obțin scoruri peste media europeană la testele PISA (studiu comparativ care măsoară competențele de bază ale elevilor de 15 ani, aflați la finalul învățământului obligatoriu, în trei domenii principale – lectură, matematică și știinţe), rezultatele suedeze din 2022 la matematică și înțelegere a citirii au revenit la aceleași niveluri ca în 2012, când Suedia a obținut cele mai slabe rezultate de până acum în aceste domenii. În științele naturii, Suedia rămâne la același nivel ca PISA 2018. Unele deficite de învățare ar putea fi rezultatul pandemiei de coronavirus sau reflectă un număr tot mai mare de elevi imigranți care nu vorbesc suedeza ca limbă maternă. Dar utilizarea excesivă a ecranelor în timpul lecțiilor poate face ca tinerii să rămână în urmă la materiile de bază, spun experții în educație.
„Există dovezi științifice clare că instrumentele digitale afectează mai degrabă decât îmbunătățesc învățarea elevilor”, declară un reprezentant al Institutului Karolinska din Suedia, o școală de medicină foarte respectată, axată pe cercetare, într-o declarație din august cu privire la strategia națională de digitalizare a țării în educație. „Credem că accentul ar trebui să se întoarcă pe dobândirea de cunoștințe prin manuale tipărite și expertiza profesorilor, mai degrabă decât pe dobândirea de cunoștințe în primul rând din surse digitale disponibile gratuit care nu au fost verificate pentru acuratețe”, este poziția institutului, menționată de The Guardian.
Ce cred specialiștii în educație
Nu toți experții sunt convinși că efortul Suediei de a reveni la elementele de bază se referă exclusiv la ceea ce este mai bine pentru studenți. Criticarea efectelor tehnologiei este „o mișcare populară printre politicienii conservatori”, a declarat Neil Selwyn, profesor de educație la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, pentru sursa mai sus citată. „Este un mod frumos de a spune sau de a semnala un angajament față de valorile tradiționale. Guvernul suedez are un punct de vedere valabil atunci când spune că nu există dovezi că tehnologia îmbunătățește învățarea, dar cred că acest lucru se datorează faptului că nu există dovezi clare a ceea ce funcționează când vorbim de tehnologie”, spune Selwyn. „Tehnologia este doar o parte a unei rețele cu adevărat complexe de factori în educație.”
Șerban Iosifescu: „Sălile de clasă încălzite sau cu aer condiționat ar putea ajuta mai degrabă elevii să învețe”
„Toată lumea vorbește de table inteligente și smartlab-uri. Dar a cercetat cineva dacă aceste dotări duc, într-adevăr, la îmbunătățirea rezultatelor învățării la elevi? Sau sunt numai un prilej de laudă pentru directori și, desigur, pentru guvernanți – și atât?”. Este mesajul cu care începe o postare recentă a fostului președinte al Agenției române de Asigurare a calității în școli – ARACIP, Șerban Iosifescu, cercetător în științele educației. Suediei i s-a arătat că nu aceasta e calea. „Noi, când vorbim de o școală bună, «ca afară», ne gândim mai mult la o școală bine dotată și mai puțin la o școală cu profesori inovativi și care învață, și unde copiii învață efectiv (cu rezultate palpabile) și se simt bine”, scrie Iosifescu.
Mentalitate care ne poate conduce pe aceeași cale de pe care acum suedezii se întorc. „De aceea este interesant studiul care arată că da, creșterea finanțării și a investițiilor îmbunătățește rezultatele, arătând, totodată, și CARE investiții au valoarea adăugată cea mai mare (pentru rezultatele învățării). Este vorba de spații de învățare încălzite, ventilate și cu aer condiționat, facilități pentru activități extracurriculare, refacerea acoperișurilor și a instalațiilor sanitare, precum și alte investiții ce țin de sănătate și siguranță. Acestea influențează cel mai mult rezultatele”, scrie Iosifescu.
Profesor Mihai Maci: „Schimbările induc ideea instabilității”
„Mie mi se pare puțin primejdioasă această schimbare”, spune profesorul Mihai Maci, lector la Universitatea din Oradea. „Totul se reformează cu o viteză uimitoare, că abia facem un anumit lucru și ne dăm seama – hopa! – că între timp au mai apărut încă zece chestii în peisaj și trebuie să ne adaptăm și la alea. Și, bineînțeles, nu te poți adapta. Nu poți să adaugi la nesfârșit în programe, mai trebuie să și scoți. Deși, mie, mi se pare că, totuși, fac mai mult rău decât bine. Induc ideea instabilității”, spune profesorul Mihai Maci.
„Trăim un moment de inflexiune, din punctul meu de vedere, și cel mai bun lucru pe care ar putea să îl facă școala ar fi să fie cât se poate de clasică. Adică să-i educăm pe copii în spiritul marilor mituri ale umanității, în spiritul disciplinei, al lucidității și al ironiei, în ultimă instanță, care să îi facă să aibă o minimă distanță față de lucrurile care se întâmplă. Punându-le în față adaptarea, îi facem să adere complet la ea”, conchide profesorul.
Ce vrea să schimbe Suedia la sistemul de învățământ
„Capacitatea elevilor de a citi și de a înțelege ceea ce citesc este fundamentul învățării lor în toate materiile școlare. Politica școlară a guvernului suedez urmărește să revină la elementele de bază și să restabilească un sistem școlar puternic bazat pe cunoaștere, cu accent în clasele timpurii pe abilități de bază, cum ar fi citirea, scrierea și aritmetica. Ajutoarele digitale de învățare ar trebui introduse în predare numai la o vârstă în care promovează, mai degrabă decât împiedică, învățarea elevilor”, scrie government.se, platforma oficială a guvernului Suediei, unde sunt publicate informații și documente referitoare la activitatea guvernamentală în limba engleză. Articolul, intitulat „Government investing in more reading time and less screen time” (Guvernul investește în mai mult timp de citit și mai puțin timp în fața ecranului) și publicat pe 8 februarie 2024, face referire la mai multe inițiative:
Mai multe cărți în școli
„Elevii din Suedia au nevoie de mai multe manuale. Cărțile fizice sunt importante pentru învățare, dar multe școli încă nu au manuale adecvate. Prin urmare, Guvernul a instituit o nouă subvenție de stat, pentru care organele de conducere școlare pot solicita pentru achiziționarea anumitor materiale de curs pentru grădiniță, școală obligatorie, școală obligatorie pentru elevi cu dizabilități intelectuale, școală cu nevoi speciale și școală Sami (n.red.: instituțiile de învățământ destinate comunității Sami, poporul indigen din regiunile nordice ale Suediei, Norvegiei, Finlandei și Rusiei; sameskolor). Va fi posibilă utilizarea acestei subvenții de stat pentru manualele produse de edituri, care pot fi cu sau fără componente digitale care sunt concepute pentru a fi utilizate în predare.”
Anterior, accesul elevilor la manuale nu era garantat. Prin decizia parlamentului suedez privind proiectul de lege guvernamental „Acces sporit la materialele de curs”, modificările din Legea educației – care includ faptul că elevii ar trebui să aibă acces la manuale, alte materiale de curs și alte mijloace de învățare – a intrat în vigoare la 1 iulie 2024.
Accesul la biblioteci școlare cu personal
Bibliotecarii școlari și bibliotecile școlare bine echipate joacă un rol important în promovarea interesului pentru lectură și a abilităților de citire, mai scrie în articol. Guvernul consideră că elevii ar trebui să aibă acces la bibliotecile școlare cu personal și a propus alocarea a 216 milioane de coroane suedeze în 2025, urmată de aproximativ 433 milioane de coroane anual. Guvernul va propune, de asemenea, modificări la Legea educației pentru a permite elevilor să aibă acces la bibliotecile școlare cu personal.
Crearea unui sprijin de învățare pentru a oferi mai mult timp de citit și mai puțin timp petrecut în fața ecranului
Capacitatea profesorilor de a alege și utiliza mijloacele de învățare este crucială pentru calitatea instruirii și a învățării. Datele empirice științifice compilate și experiența arată că abilitățile de bază, cum ar fi cele relaționale, atenția și concentrarea, precum și capacitatea de a citi, a scrie și a face aritmetică sunt cel mai bine dobândite prin activități analogice în medii analogice. Ar trebui să se pună accentul pe cărțile fizice la vârste mai mici și pe utilizarea mijloacelor digitale de învățare numai atunci când au efecte pozitive pe măsură ce copiii cresc, cu condiția ca acest lucru să se facă selectiv și pe baza unui sprijin științific clar și a unei valori adăugate educaționale documentate.
Eliminarea device-urilor din grădinițe
Curriculumul preșcolar include în prezent recomandarea ca profesorii să învețe copiii să utilizeze instrumente digitale. Agenția Națională pentru Educație efectuează în prezent o revizuire a programei, propunând eliminarea cerinței de a folosi instrumente digitale de învățare în grădinițe.
Testele naționale din anul trei de studiu să nu mai fie digitalizate
Agenția Națională pentru Educație are sarcina de a dezvolta teste naționale digitale și sprijin pentru evaluare în școlile obligatorii și la nivelul secundar superior. În ianuarie 2024, Guvernul a modificat sarcina Agenției pentru ca testele naționale și sprijinul pentru evaluare în școlile primare să nu mai fie digitalizate. Elevii din primii ani ai școlii obligatorii învață cel mai bine folosind pix, hârtie și cărți fizice. Prin urmare, testele naționale din școala primară ar trebui să fie și ele analogice.
