O fetiță de 10 ani îi povestește mamei sale că și-a făcut un „prieten” pe tabletă, căruia i-a dat chiar și un nume. Acest prieten virtual o strigă pe nume și îi răspunde la orice întrebare – de la curiozități despre Pokémon, la meme-uri de pe internet. Un tată uimit povestește pe Reddit cum o seară dificilă cu fiica de 6 ani, care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă, s-a transformat miraculos după ce ChatGPT a preluat rolul de „terapeut digital”: asistată de vocea robotului, fetița a făcut o baie cu spumă care a calmat-o instant. Scene ca acestea nu mai sunt science-fiction, ci realitatea zilnică în tot mai multe case. Am întrebat și noi copii și adolescenți români ce relație au cu ChatGPT. Iar capturile de ecran trimise de ei ne arată că, pentru generația tânără, chatbotul bazat pe inteligență artificială este profesor, medic, prieten, terapeut și, de multe ori, părinte. Pentru că dincolo de faptul că e mereu disponibilă, aplicația nu se enervează, nu predică și nu aplică pedepse.
ChatGPT a devenit, pe rând, meditator la teme, enciclopedie, confident și sfătuitor emoțional pentru copiii noștri. Dacă copilul tău nu te mai întreabă „îl plac pe colegul X și aș vrea să îi spun asta, cum aș putea să o fac?” sau nu mai vine să îți povestească nimic despre ce i se întâmplă peste zi, s-ar putea să te fi înlocuit cu o aplicație bazată pe inteligență artificială, ChatGPT. Conform unui sondaj Eurobarometru realizat de Ipsos European Public Affairs, peste 65% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 30 de ani au utilizat aplicații bazate pe inteligență artificială (IA) în ultimele 12 luni. Cel mai mare procent din Uniunea Europeană.
De ce vor copiii să vorbească cu ChatGPT, nu cu părinții?
Motivele pentru care un copil sau adolescent alege să-și deschidă sufletul în fața inteligenței artificiale țin atât de natura tehnologiei, cât și de contextul familial. În era digitală, tinerii au crescut obișnuiți să caute informație online și să comunice prin ecrane. Să întrebi ChatGPT ceva delicat poate părea mai puțin intimidant decât o discuție față în față cu mama sau tata. IA-ul nu se enervează, nu predică și nu aplică pedepse. Pentru un adolescent care se teme de reacția părinților, această neutralitate e liniștitoare. În plus, mulți copii resimt o presiune a așteptărilor: vor să pară independenți și stăpâni pe situație în ochii adulților. Recunoscând că au o problemă sau o nelămurire, cred ei, și-ar dezamăgi părinții. Așa că preferă să caute sfaturi în altă parte – iar ChatGPT le oferă iluzia unei conversații private, fără consecințe.
Apoi, mai e factorul de conveniență. Părinții nu sunt întotdeauna disponibili când are nevoie copilul: poate sunt la serviciu, ocupați sau pur și simplu obosiți. ChatGPT, în schimb, nu are ore de program. Dacă un elev se frământă la miezul nopții cu o problemă personală, e mult mai probabil să trimită un mesaj chatbotului decât să-și trezească părinții. Totodată, există și cazuri în care relația părinte-copil e tensionată sau comunicarea directă lipsește. Copiii din astfel de medii găsesc în IA un refugiu lipsit de conflicte.
Riscurile ascunse ale prieteniei cu un chatbot (IA)
Psihologii și experții în tehnologie observă un fenomen de „oversharing” (expunere excesivă): „Expunerea excesivă nu este doar posibilă, ci inevitabilă”, spuneJames Martin pentru Business Insider, citat de Yahoo.com. Martin este CEO-ul Dante, o companie de inteligență artificială care creează chatbot-uri pentru diverse utilizări, inclusiv educaționale pentru copii.
ChatGPT poate oferi răspunsuri incorecte sau chiar absurde, prezentându-le însă pe un ton foarte sigur. Un copil ar putea lua de bun un sfat periculos, neavând filtrul critic al unui adult. Există deja exemple șocante: în 2021, asistentul vocal Alexa (oferit de Amazon) a sugerat unei fetițe de 10 ani să atingă o monedă de bornele unei prize electrice, după ce copila i-a cerut o „provocare”. Activitatea periculoasă, cunoscută sub numele de „provocarea penny”, începuse să circule pe TikTok și pe alte site-uri de socializare în urmă cu aproximativ un an – de unde și sursa de inspirație pentru Alexa. Din fericire, micuța și-a dat seama de pericol și n-a făcut ce i-a recomandat robotul, iar firma Amazon a actualizat Alexa pentru a împiedica asistentul să recomande o astfel de activitate în viitor.
În octombrie 2024, o mamă din Florida a intentat un proces împotriva companiei Character.AI, susținând că chatbotul acesteia a contribuit la sinuciderea fiului său de 14 ani, după ce acesta a dezvoltat o relație emoțională intensă cu un personaj AI bazat pe Daenerys Targaryen din Game of Thrones, titra People. Procesul afirmă că chatbotul i-a oferit adolescentului mesaje care l-au încurajat să-și facă rău. Astfel de incidente arată că fără filtre adecvate, AI-ul poate furniza conținut total nepotrivit copiilor. OpenIA susține că ChatGPT e destinat persoanelor peste 18 ani (sau cel puțin 13 ani cu acordul părinților), însă copiii îl folosesc oricum, uneori pe cont propriu.
Pentru ce folosesc ChatGPT copiii noștri
Pentru orice. De la a-l întreba „Ce să mănânc în seara aceasta?” sau „La ce oră va trebui să mă trezesc dacă mă fac avocat?”, până la „Ce să fac dacă văd puncte negre?” Plus întrebări legate de teme și proiecte școlare. Așadar, ChatGPT este profesor privat, confident virtual și părintele disponibil la orice oră pentru copiii. Mai jos, câteva exemple de probleme pe care copiii le rezolvă cu inteligența artificială:
De ce preferă copiii să vorbească cu un robot? Și ce riscuri implică această relație strânsă cu IA? „Dacă ar fi să comparăm cu ceea ce știm despre prietenii, aș spune că ChatGPT este prietenul care îți spune mereu ceea ce vrei să auzi. Sau profesoara drăguță și empatică de la școală care se situează la polul opus părinților indisponibili. În ambele exemple, te poate face să te simți iubit și ascultat. Însă nu va dispărea nevoia de a fi iubit de părinți sau de a găsi pe cineva care să-ți spună adevărul în față, chiar dacă doare”, spune psihoterapeutul Ramona Ivan.
Dar dacă părintele e absent? Sau nu consideră problemele vârstei ca fiind atât de dramatice cum le simt copiii? Ori nu știu să-i liniștească? „Suntem mai buni decât generațiile anterioare, dar încă departe de a fi niște părinți așa cum zice la manual”, spune psihologul Ramona Ivan. Muncim mult, suntem obosiți și ducem încă în spate modelele toxice ale părinților noștri și propriile răni. „Este inevitabil că într-un astfel de context copiii noștri vor migra către cineva care nu îi va judeca, ci le va răspunde pur și simplu la întrebări”, spune psihologul Ramona Ivan.
Roboții, martori la viața copiilor noștri
„Copiii aleg ChatGPT pentru că nu îi judecă niciodată. Robotul acesta devine un martor permanent la viața lor, le oferă atenție și empatie simulată, mai multă decât primesc uneori de la părinții reali”, spune psihologul Ramona Ivan. În multe cazuri, copiii preferă să discute probleme personale delicate, precum relațiile sau anxietățile, cu ChatGPT decât cu părinții sau profesorii. „Deși pare normal, pentru că tehnologia face parte din viața lor, psihologic nu este sănătos. Roboții oferă răspunsuri clare, dar simpliste, fără să stimuleze gândirea critică sau auto-reflecția autentică”, avertizează ea.
ChatGPT poate mima empatia, dar nu poate simți cu adevărat ceea ce simte copilul. Răspunsurile sale despre emoții sunt generate statistic, nu din trăire umană. Asta înseamnă că, dacă un copil îi mărturisește că e trist sau furios, chatbotul va răspunde cu fraze pline de înțelegere simulată – dar fără să poată reacționa nuanțat la starea reală a copilului. O cercetare recentă subliniază acest „empathy gap” (gol de empatie) al chatboturilor și riscul ca micuții care văd IA-ul ca pe un confident aproape uman, să fie dezamăgiți sau chiar afectați de reacțiile nepotrivite ale acestuia.
Dacă un copil ajunge să petreacă ore în șir conversând cu un chatbot, există riscul să se izoleze de lumea reală. Copilul ar putea prefera compania virtuală, unde totul e ușor și controlabil, în locul interacțiunilor umane reale, care sunt mai complexe și uneori incomode. Se poate instala un cerc vicios: cu cât vorbește mai mult cu inteligența artificială, cu atât se simte mai stângaci între oameni – deci revine și mai mult la IA pentru confort.
- CITEȘTE ȘI: Părinții mileniali, generația pierdută în informații. „Nu mai au deloc încredere în instinctul de părinți”
Ce este ChatGPT și cât de sigur e față de alte inteligențe artificiale
Inteligența artificială este o tehnologie, iar chatbotul este aplicația concretă prin care această tehnologie ajunge la oameni. Inteligența artificială permite chatbotului să înțeleagă întrebările puse de oameni și să genereze răspunsuri logice și coerente. Altfel spus, chatbotul este un asistent virtual bazat pe inteligență artificială care poate purta conversații cu utilizatorii, oferind răspunsuri la întrebări și informații personalizate. Spre deosebire de o simplă căutare pe Google, un chatbot înțelege întrebările și oferă răspunsuri structurate, adaptate nevoilor utilizatorului. Un fel de prieten digital care răspunde imediat la curiozitățile celui care întreabă.
Unii chatboți, precum ChatGPT (oferit de OpenAI), sunt folosiți pentru învățare și sprijin educațional, în timp ce alții, cum ar fi My AI (Snapchat), sunt creați pentru socializare. Claude AI (oferit de Anthropic), spre exemplu, este un chatbot conversațional cu accent pe siguranță și empatie simulată. Duolingo AI este folosit pentru învățarea limbilor străine prin conversație. Siri, Alexa și asistenții vocali din mașini sunt chatboți antrenați să transforme vocea în text și invers.
Care e diferența dintre ChatGPT și alte inteligențe artificiale
ChatGPT vs. Alexa (Amazon) – Incidentul cu moneda și priza
- Alexa folosește date din internet fără să analizeze complet riscurile, ceea ce a dus la cazul în care a recomandat o „provocare periculoasă” unei fetițe de 10 ani.
- ChatGPT are filtre stricte, iar dacă cineva ar întreba despre „provocări periculoase”, ar refuza să ofere un răspuns dăunător.
ChatGPT vs. Character.AI – Incidentul cu adolescentul care s-a atașat emoțional
- Character.AI creează chatboți personalizați, care pot mima emoții și pot dezvolta relații intense cu utilizatorii.
- ChatGPT nu poate fi „transformat” într-un personaj atașat emoțional și nu își amintește conversațiile anterioare, deci nu poate „lega” o relație de lungă durată cu utilizatorul.
ChatGPT vs. My AI (Snapchat) – Răspunsuri inadecvate pentru adolescenți
- My AI este integrat în Snapchat și poate interacționa fără filtre stricte. A fost raportat că a oferit sfaturi explicite unui adolescent care se dădea drept un copil.
- ChatGPT are restricții pentru conținut sensibil și nu răspunde la întrebări care pot fi dăunătoare sau nepotrivite pentru copii.
Ce îl face pe ChatGPT mai sigur?
- Nu memorează conversațiile – nu poate urmări utilizatorii pe termen lung.
- Are filtre de siguranță – nu răspunde la întrebări periculoase.
- Nu creează dependență emoțională – nu își amintește interacțiuni anterioare.
- Nu preia informații nesigure de pe internet în timp real – oferă răspunsuri bazate pe date verificate.
De ce folosesc copiii noștri ChatGPT cu precădere?
Un amestec de accesibilitate, vizibilitate și lipsă de alternative localizate fac ca ChatGPT să fie folosit cu precădere de tinerii din România în fața altor tipuri de IA. Datorită faptului că ChatGPT a fost rapid „popularizat” prin TikTok, Instagram și mai ales WhatsApp, mulți adolescenți români au descoperit ChatGPT nu din surse oficiale sau prin școală, ci din recomandările prietenilor sau meme-uri de genul „întreabă-l pe GPT”. Pentru mulți, a fost primul contact cu inteligența artificială. Mai mult, ChatGPT e gratuit, se accesează ușor în browser, e acum integrat în diverse aplicații de mesagerie (ex. shortcut-uri pe WhatsApp, Telegram, Discord etc.) — deci e la un clic distanță și pare „cool”.
ChatGPT devine implicit soluția principală. În plus, în sistemul de învățământ românesc, digitalizarea e fragmentară și lentă, iar profesorii nu au fost formați să integreze AI-ul în procesul didactic. Nu există lecții despre „cum să folosești AI-ul în mod sigur” sau „când te poate ajuta un chatbot”. Așa că elevii români descoperă ChatGPT pe cont propriu, uneori cu scop educațional (teme, traduceri, explicații), alteori pentru curiozitate, anxietăți sau pură distracție.
Echilibru, nu interdicție
În fața expansiunii inteligenței artificiale, izolarea totală a copiilor de astfel de tehnologii nu este o soluție realistă. Experții sunt de acord că IA-ul va rămâne printre noi, ba chiar se va integra și mai mult în viața de zi cu zi a generațiilor tinere. Cheia este așadar educația și echilibrul. Iată câteva sfaturi concrete pentru părinți:
Vorbiți deschis despre IA
Nu lăsați ChatGPT să fie un subiect tabu sau un tărâm secret al copilului. Discutați cu el/ea despre ce este acest chatbot, cum funcționează și ce limitări are. Subliniați că, deși pare uman, IA-ul nu este un prieten real și nu are sentimente. Explicați-le că răspunsurile vin din date și probabilități, nu din „gândire” sau „înțelepciune” reală.
Stabiliți reguli și limite
Trasați împreună niște limite sănătoase privind utilizarea IA. De exemplu, puteți conveni că îl folosește pentru teme doar după ce încearcă întâi singur, sau că discuțiile cu ChatGPT sunt permise într-un anumit interval orar. Dacă copilul e mic (sub 13 ani), ideal ar fi să folosească IA doar sub supravegherea voastră, respectând oricum regulile platformei. Totodată, fiți atenți la semne de dependență: dacă preferă mereu ecranul în locul prietenilor sau petrece prea mult timp izolat cu chatbotul, e momentul să interveniți.
Încurajați echilibrul și socializarea reală
ChatGPT poate fi folosit, dar nu trebuie să înlocuiască discuțiile cu familia sau joaca cu alți copii. Asigurați-vă că aveți zilnic măcar câteva minute de discuție față în față cu copilul despre cum i-a fost ziua, ce noutăți are, ce probleme îl frământă. Arătați-i că suntem aici să-l ascultăm fără judecată, astfel încât să nu simtă că doar un robot îl poate înțelege. Organizați activități offline – sport, plimbări, hobby-uri – unde tehnologia să stea deoparte, pentru a-l ajuta să-și cultive relațiile umane și abilitățile sociale.
Învățați-l gândirea critică
Oricât de avansat ar fi un IA, copilul trebuie să știe că nu toate răspunsurile sunt corecte sau sigure. Învățați-l să verifice informațiile importante din surse credibile (manuale, site-uri de încredere, întrebat un profesor etc.), mai ales dacă e vorba de ceva legat de sănătate, siguranță sau decizii importante. Așa cum l-ați învăța să nu creadă orbește orice citește pe internet, la fel trebuie să fie precaut și cu ce spune ChatGPT. Dacă primește un sfat ciudat sau care îi provoacă teamă, să știe că trebuie să vină imediat la un adult.
Fiți la curent cu evoluția tehnologiei
Informați-vă despre noile tendințe în IA pentru copii. Fiți selectivi în ceea ce introduceți în viața copilului și citiți recenzii sau recomandări de la experți înainte. Totodată, urmăriți cercetările în domeniu: deși studiile pe impactul pe termen lung al chatboturilor la copii sunt abia la început, ele pot oferi indicii prețioase despre ce funcționează și ce nu.
- CITEȘTE ȘI: Vorbiți-le copiilor despre manipulare! Nu-i lăsați pradă algoritmilor, boților, propagandei!
Întreabă-l tu pe copilul tău: Cu ce te pot ajuta?
L-am rugat pe ChatGPT să mă ajute, ca părinte, să redevin apropiat de copilul meu adolescent, să ajung să mă întrebe din nou pe mine tot ceea ce îl macină. Iată ce mi-a răspuns ChatGPT. E un bun punct de plecare:
Viitorul copiilor noștri va fi inevitabil marcat de conviețuirea cu inteligența artificială. ChatGPT poate fi atât aliat în educație, cât și o influență problematică, în funcție de cum este folosit. Părinții joacă un rol crucial în a-i ghida pe cei mici pe acest teritoriu nou. Dialogul deschis, informarea continuă și stabilirea unor limite clare pot transforma IA-ul dintr-o potențială amenințare într-un instrument util și sigur. Copiii au nevoie, în primul rând, de dragostea și îndrumarea noastră umană – iar dacă aceasta există, atunci ChatGPT va rămâne ceea ce trebuie să fie: o unealtă inteligentă care să îi ajute să învețe și să crească, nu să îi înlocuiască pe mama și tata.
