O grădiniță din Satu Mare a „reconstituit” ritualurile Șoimilor Patriei și ale Pionierilor la deschiderea anului școlar: copiii au purtat cravate, au mâncat Eugenia, au ascultat cântece comuniste. Poliția a deschis dosar penal, iar Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a calificat momentul drept „spectacol de propagandă comunistă”. Legea educației interzice propaganda politică în unități de învățământ, iar Legea 217/2015 sancționează promovarea cultului persoanelor responsabile de crime împotriva umanității (categorie în care intră și Ceaușescu).
La grădinița „Samus” din Satu Mare, deschiderea anului școlar a fost una tematică. Cei mici au primit cravate asemănătoare celor purtate de foștii pionieri, tovarășele i-au întâmpinat cu formule de adresare și cântece patriotice, iar în recuzită s-au regăsit, pe lângă Eugenii și jucării comuniste, cărți care îl elogiau pe Nicolae Ceaușescu. Imediat ce fotografiile au apărut în spațiul public, reacțiile oficiale vehemente nu au întârziat să apară.
Cele mai surprinse de acest tăvălug au fost educatoarele, care spun că tot ceea ce și-au dorit a fost să le ofere copiilor o lecție de istorie, nicidecum să glorifice comunismul. Renata Silaghi, directoarea grădiniței a precizat: „O mămică voluntară ce lucrează la muzeu a prezentat niște lucruri despre vremea comunistă și doreau să discute cu copiii despre faptul că pe vremuri nu se putea intra în unitate fără uniformă. Eu la ședință nu am participat și ce s-a întâmplat am aflat din presa locală”.
De ce a fost greșit?
În ciuda intenției angajaților grădiniței, lecția de istorie a depășit limitele educației și a pătruns în sfera propagandei, cu atât mai mult cu cât este vorba de copii mici, cărora le este greu să înțeleagă noțiunea de context istoric. La această vârstă, primează emoțiile primare, iar ceea ce rețin copiii sunt emoția și entuziasmul, nicidecum lecția istorică despre un trecut toxic.
Poliția a deschis dosar penal, Inspectoratul Școlar și Prefectura fac verificări, iar Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a numit momentul „un spectacol de propagandă comunistă”. „Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc condamnă ferm gestul educatoarelor Grădiniței Samus din Satu Mare, care au transformat festivitatea de început de an școlar într-un spectacol de propagandă comunistă, plin de cântece și simboluri ale regimului ilegitim și criminal comunist. Încurajăm autoritățile și cadrele didactice să promoveze un înțeles corect și echilibrat al istoriei României și să respingă activități care glorifică perioada comunistă sau distorsionează adevărul istoric. Astfel de manifestări nu trebuie să fie tolerate, deoarece promovează valori și simboluri ce trebuie înțelese în context istoric, nu ca modele de urmat”.
și „îndulcește” ororile regimului comunist. FOTO: portalsm.ro
Președintele executiv al IICCMER, prof. Daniel Șandru, declară: „România are nevoie de un program național de educare și informare cu privire la epoca ceaușistă, însă aceste informații trebuie prezentate în mod adecvat, adaptat fiecărui grup de vârstă și nivel de înțelegere. Promovarea simbolurilor comuniste în cadrul activităților școlare nu face decât să perpetueze confuzia și chiar nostalgia pentru o perioadă totalitară”.
Ce spune legea
Legea învățământului preuniversitar 198/2023 interzice în mod explicit „manifestările și propaganda de natură politică” în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației. Reconstituirea ritualurilor unei organizații de masă a regimului comunist (uniforme, saluturi, cântece) intră în această categorie. Cu atât mai mult când „beneficiarii” sunt copii care nu pot înțelege critic simbolurile folosite. Încălcarea e abatere disciplinară și poate antrena răspundere suplimentară, în funcție de fapte.
Legea 217/2015 sancționează „promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război”. Evdent, nu orice menționare a lui Ceaușescu devine infracțiune, însă orice apologie (ambalare elogioasă, ritualuri care glorifică) traversează linia. Dacă a discuta critic despre comunism e mai mult decât necesar, a glorifica simbolic liderul totalitar e interzis.
Limita dintre informare și propagandă (ghid practic)
Informare legitimă (și educație) înseamnă: așezi pe masă un obiect (o insignă, o fotografie), spui ce a fost, cui a folosit și cu ce cost social. Explici pe înțelesul vârstei ce însemna conformismul de masă, ce rol aveau organizațiile pentru copii. Arăți de ce regimul a folosit uniforma și ritualul ca instrumente de control.
Propagandă înseamnă: pui obiectul pe copil. Apoi îi aliniezi pe cei mici, ascultați cântece elogioase, saluți ca „tovarăș”. Informarea și educația formează gândirea critică, în timp ce propaganda o suspendă
Regula evidentă (ușor de aplicat): activitatea se termină cu întrebări sau cu aplauze și aliniere? Dacă răspunsul e „cu aplauze și aliniere”, nu e educație, e ritual.
Pe scurt, ce NU e voie: cravate, costume, saluturi, „înrolări” cu copii pe post de figuranți politici. Ce ESTE voie: lecții documentate, adecvate vârstei, cu artefacte la masă, nu pe copil, cu obiective transparente, însoțite de acord informat al părinților când tema e sensibilă.
ci un ritual reînscenat cu preșcolari. FOTO: portalul de știri Satu Mare
De ce este subiectul sensibil?
IICCMER a fost ferm în reacție tocmai pentru că activitatea din Satu Mare a trecut din zona explicației în cea a ritualului. Sensibilitatea subiectului nu e teorie: în absența unei culturi istorice solide, online-ul reciclează clișee nostalgice („pe vremea lui Ceaușescu era ordine”) și le ambalează atrăgător. Iar partidele radicale profită. În ultimii ani, partide radicale au câștigat teren în Europa – de la schimbările din Olanda odată cu PVV, confirmate și în mărturiile din campusurile olandeze, la polarizarea din Polonia și măsuri iliberale în Ungaria.
La noi, nostalgia față de Ceaușescu creează teren fertil pentru soluții autoritare, motiv în plus să explicăm onest istoria recentă copiilor. Un sondaj recent arată că peste jumătate dintre români – în special tineri născuți după 1989 – privesc cu surprinzătoare indulgență regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Aproape 45% dintre tinerii între 18 și 29 de ani cred despre comunism că „a fost un lucru bun”, iar 66% dintre români îl consideră pe fostul dictator „un lider bun” pentru țară.
Tendința e alimentată și de rețelele sociale: clipuri scurte, emoție rapidă, puțin context. O rețetă pe care actorii extremiști o stăpânesc foarte bine și la noi. În astfel de contexte, când nu ne clarificăm trecutul, oamenii ajung să confunde drepturile și să idealizeze lideri care promit ordine simplă.
