Se întâmplă frecvent ca părinții să aibă rețineri sau îngrijorări legate de iubitul/ iubita copilului, fie din cauza unor diferențe de personalitate sau a unor semnale de alarmă, fie pur și simplu pe baza unei presimțiri. A trece printr-o astfel de situație delicată cere reflecție sinceră și, mai ales, o strategie care să nu creeze o prăpastie între părinte și copil. Mai ales că adolescenții sunt adesea foarte implicați emoțional în relațiile lor, iar orice critică poate fi percepută ca un atac personal, arată parents.com.
Înainte de a spune ceva, e important să-ți verifici presupunerile și să abordezi totul cu un dram de curiozitate, nu cu judecăți de valoare. Iată câteva moduri în care poți merge mai departe atunci când nu-ți place cu cine se întâlnește copilul tău.
Începe cu o reflecție personală
Înainte să discuți cu copilul tău, întreabă-te sincer: De ce nu-mi place acel om? Reacționezi la un comportament concret, la anumite valori sau răspunsul tău este influențat mai degrabă de prejudecăți sau de așteptări personale? Disconfortul pe care îl simți poate avea la bază diferențe legate de aspect fizic, statut social etc.
Fii onest(ă) cu tine. Dacă descoperi că aceste aspecte sunt sursa disconfortului, poate ar fi bine să faci un pas înapoi și să reflectezi. Aceste diferențe, în sine, nu sunt motive valide pentru a respinge o relație. În schimb, dacă ai motive mai serioase, cum ar fi un comportament lipsit de respect, semne de manipulare emoțională sau senzația că relația este nesănătoasă, e normal să simți nevoia să îți protejezi copilul. Doar ai grijă ca îngrijorările tale să fie bine întemeiate și nu bazate pe presupuneri sau stereotipuri.
- CITEȘTE ȘI: Ziua în care copilul îți spune: „Nu mă mai ține de mână!” Cum scapi de nodul care ți s-a pus în gât
Ai grijă cu sfaturile necerute
Să critici partenerul copilului tău în mod direct sau să oferi sfaturi nesolicitate poate avea efectul opus celui dorit. Chiar dacă intențiile tale sunt bune, dacă intri prea agresiv în discuție, adolescentul tău cel mai probabil va ignora tot ce spui. Ba mai mult, în fața dezaprobării tale, e posibil ca persoana respectivă să devină și mai atrăgătoare pentru el sau ea.
Dacă insiști, s-ar putea ca adolescentul tău să se implice și mai mult într-o relație pe care tu o percepi ca fiind trecătoare. În loc să declanșezi un conflict direct, încearcă să strângi mai multe informații și să te apropii de situație cu mintea deschisă. Există modalități de a naviga acest teren complicat fără să îți periclitezi relația cu copilul tău.
- CITEȘTE ȘI: Cum recunoști depresia la un adolescent?
Pune întrebări
Înainte să tragi concluzii despre viața amoroasă a copilului tău, începe prin a pune întrebări. Scopul este să afli ce gândește el sau ea, cum e, de fapt, această relație și ce îl/o atrage la persoana respectivă. Adaptează întrebările în funcție de situația concretă și de lucrurile care te preocupă.
Poți începe cu întrebări simple, ca acestea:
- Cum v-ați cunoscut?
- Ce pasiuni are partenerul/partenera ta?
- Ce vă place să faceți împreună?
- Ce îți place cel mai mult la această persoană?
- Ce îți place cel mai mult în relația voastră?
Important este să îți păstrezi mintea deschisă și să asculți cu adevărat răspunsurile copilului tău. Lasă deoparte presupunerile și nu interveni înainte să termine ce are de spus. În loc să treci direct la exprimarea propriilor opinii sau îngrijorări, încearcă să continui cu alte întrebări, care să arate că ești interesat(ă) cu adevărat.
Adolescenții simt imediat când părinții încearcă să-i pună la colț sau să le arate subtil că relația lor „nu are cum să dureze”. Dacă nu te simți încă pregătit(ă) să pui întrebări cu adevărat deschise și să accepți răspunsurile, mai așteaptă până poți aborda totul cu o curiozitate sinceră, nu cu neîncredere sau teamă.
Ai încredere în copilul tău
Amintește-ți că tu l-ai crescut. Ai muncit mult să îi insufli valori, să îl ghidezi și să-l înveți să facă alegeri bune. Chiar dacă adolescenții simt adesea atunci când părinții lor nu sunt de acord cu ceva, ei au totuși nevoie să își urmeze propriul drum și să ia propriile decizii. Atâta timp cât copilul tău nu este într-un pericol iminent, cel mai sănătos lucru pe care îl poți face este să-ți ții reținerile pentru tine și să-i oferi spațiu și susținere ca să-și dea singur(ă) seama cum stau lucrurile. E important să recunoști că, uneori, adolescentul tău poate ști mai bine decât tine ce tip de persoană i se potrivește.
Fă primul pas: invită-l în familie
În loc să judeci în grabă persoana cu care se întâlnește copilul tău, dă-ți timp să o cunoști. Invită-l la cină sau cheamă-l într-o ieșire cu familia. Apoi observă cum interacționează cu fiul sau fiica ta. Există trăsături pozitive pe care poate le-ai ignorat la prima vedere? Păstrează-ți mintea deschisă, s-ar putea să ai parte de o surpriză plăcută. În orice caz, vei afla mai multe despre această persoană și despre relația lor, iar copilul tău va aprecia efortul tău de a cunoaște omul de lângă el/ea.
Caută părțile bune
Fiecare persoană are un amestec de calități și defecte și e imposibil să nu existe și lucruri bune. Încearcă să privești relația prin ochii copilului tău. Ce îl/o atrage? Ce vede în acea persoană? Înțelegerea perspectivei adolescentului tău te va ajuta să-ți dezvolți empatia și să accepți mai ușor relația. Este mult mai benefic pentru relația voastră dacă reușești să înțelegi cu adevărat ce îl atrage pe copilul tău și, la un moment dat, ce ar putea însemna pentru el/ea sfârșitul acestei relații.
Fă un efort sincer
Chiar dacă nu îți place partenerul ales, fă tot posibilul să fii politicos/oasă, amabil(ă) și primitor/oare. Dacă ești rece sau nepoliticos/oasă, e foarte probabil să primești același tratament înapoi. În schimb, fă un efort ca această persoană să se simtă binevenită în casa ta. Un gest simplu, cum ar fi să deschizi o conversație sau să faci un compliment sincer, poate schimba complet dinamica. Scopul este să le arăți, atât copilului tău, cât și partenerului său, că vrei să-i cunoști mai bine. Nimeni nu se simte bine într-o casă în care nu este dorit, așa că fă tot ce poți pentru a crea un spațiu cald și deschis.
În plus, dacă celor doi le este confortabil în prezența ta, vei putea observa mai ușor cum evoluează relația. Și, mai ales, copilul tău va avea mai multă încredere să vină la tine pentru sfaturi, sprijin sau ajutor, dacă vreodată va avea nevoie.
Privește pe termen lung
Oricât de greu ar fi să-l vezi pe copilul tău implicat într-o relație care ți se pare nepotrivită, nu te grăbi să intervii. De multe ori, e mai eficient să ai o perspectivă pe termen lung. În realitate, majoritatea relațiilor din adolescență nu durează. E rar ca iubirile din liceu să ajungă până la căsătorie. Să-ți amintești acest lucru te poate ajuta să rămâi cu picioarele pe pământ.
Oferă-i spațiu
Adolescenții au nevoie să învețe să ia decizii și să-și asume consecințele. Au nevoie de libertatea de a greși și de a învăța din acele greșeli. Dacă încerci să controlezi sau să pui capăt relațiilor, vei perturba procesul de maturizare, încrederea în sine și autonomia. E esențial să-ți lași copilul să descopere cine e, atât în relații, cât și în general. Dacă îi oferi spațiu, va învăța singur ce își dorește sau ce nu își dorește într-o relație, lecții extrem de importante pentru viața de adult.
Chiar dacă copilul se revoltă și-ți respinge părerea, în realitate, are nevoie de acceptarea și aprobarea ta mai mult decât o arată. Ține cont de asta când discutați despre viața lui romantică. E mai înțelept să nu încerci să controlezi situația, ci să rămâi aproape, prezent(ă) și deschis(ă).
Nu recurge la amenințări
Să-i dai copilului tău un ultimatum nu este niciodată o idee bună. Cel mai probabil nu vei face decât să-l îndepărtezi de tine. Și dacă, în ciuda opoziției tale, continuă relația, e puțin probabil să vină la tine atunci când chiar are nevoie de sprijin. De ce? Pentru că se va teme că îi vei spune „Ți-am zis eu” sau că vei fi dezamăgit(ă) de alegerile lui. Chiar dacă ai convingerea că această relație e o alegere proastă, nu folosi niciodată amenințări pentru a-l determina să te asculte. Aceste tactici sunt ineficiente și, pe termen lung, compromit relația părinte-copil.
Alege-ți cu grijă cuvintele
Dacă vezi ceva ce ți se pare nepotrivit în comportamentul partenerului copilului tău, exprimă-ți îngrijorările cu calm și respect. Ține cont de faptul că adolescentul tău are sentimente pentru acea persoană și, cel mai probabil, va reacționa defensiv.
În astfel de situații, e util să vorbești mai degrabă în termeni generali. De exemplu, dacă partenerul își critică frecvent iubitul/iubita pentru felul în care se îmbracă, poți întreba: „Cum te simți când spune asta?” Sau: „Tu ce părere ai despre felul în care îți vorbește?”. Nu îi oferi părerea ta, ci ajută-l/ajut-o să ajungă singur(ă) la concluzia că acel comportament nu face parte dintr-o relație sănătoasă și respectuoasă.
Păstrează comunicarea deschisă
Din când în când, întreabă-l ce mai face și cum merge relația. Adolescenții trebuie să simtă că, dacă apare o problemă, pot veni la tine fără teamă că vor fi criticați. Dacă faci din această comunicare un obicei, vei afla mai ușor ce se întâmplă cu adevărat în viața lui/ei. E important ca fiul sau fiica ta să se simtă în siguranță atunci când îți cere ajutorul și să știe că nu îl/o vei judeca, chiar dacă nu sunteți mereu de acord. Dacă se simte respectat(ă), comunicarea dintre voi va rămâne deschisă și legătura voastră, mai puternică.
Reia discuția despre sex
Dacă adolescentul tău are o relație, probabil că ați discutat deja despre sex, consimțământ sau riscurile abuzului sexual. Dar chiar dacă crezi că „nu se pune problema” ca el sau ea să fie activ(ă) sexual sau expus(ă) unor pericole, e bine să mai aduci în discuție aceste subiecte. Da, s-ar putea să fie o discuție inconfortabilă pentru amândoi, dar educația sexuală e esențială pentru ca un adolescent să înțeleagă cum să gestioneze sănătos intimitatea. Nu te mira dacă reacționează cu iritare sau jenă – însă dacă abordezi conversația cu calm și deschidere, va fi mult mai ușor să aveți un dialog real, nu un conflict.
E într-o relație abuzivă? E cazul să intervii!
Singura situație în care trebuie să intervii ferm este atunci când bănuiești sau observi semne clare de abuz fizic sau emoțional. Dacă îți e teamă pentru siguranța copilului tău, nu sta deoparte. Chiar dacă nu vei putea controla totul, rolul tău este să îl ajuți să înțeleagă cum să încheie acea relație și cum să rămână în siguranță.
În cazurile grave, poate fi nevoie să contactezi poliția, să soliciți un ordin de restricție sau să colaborezi cu școala pentru un plan de siguranță. Dar este foarte important ca adolescentul tău să fie implicat în decizia privind cum și când se încheie relația. O rupere bruscă, impusă de tine, poate duce la împăcări periculoase sau, mai grav, la creșterea riscului de a fi rănit(ă). Dacă descoperi că adolescentul tău trăiește într-o relație abuzivă, asigură-l că tu ești acolo pentru el și că nu e vina lui pentru ce i s-a întâmplat.
