Copil luat de autorități din brațele mamei imediat după naștere. Cazul care a stârnit proteste în mai multe țări

Theodora Fintescu, redactor
femeia din danemarca de origine groenlandeza careia statul i-a luat copilul
Tănăra de 18 ani și-a putut ține fetița în brațe doar o oră după naștere. Autoritățile au decis că fetița nu este în siguranță cu ea. FOTO: Shutterstock

    Un caz șocant petrecut în Danemarca a determinat proteste ample în mai multe țări. Pe 11 august 2025, la spitalul Hvidovre din apropierea Copenhagăi, Ivana Nikoline Brønlund, de 18 ani, a născut o fetiță, pe nume Aviaja-Luuna. La o oră după naștere, autoritățile daneze au luat mamei copilul din brațe, iar de atunci i-au permis să-l mai vadă o singură dată.

    Autoritățile au justificat această decizie prin rezultatul unui test de „competență parentală” (FKU), pe care i l-au făcut tinerei în timpul sarcinii. Testele FKU sunt utilizate de serviciile de protecție a copilului atunci când există suspiciuni, pentru a stabili dacă un viitor părinte este capabil să aibă grijă de copilul lui. În cazul Ivanei, rezultatele au fost negative, iar unul dintre aspectele care au cântărit greu este trauma suferită de tânără în copilărie, când a fost abuzată sexual de tatăl ei vitreg (acesta se află în prezent în închisoare).

    Testare controversată și suspiciuni de discriminare

    Tânăra mamă este de origine groenlandeză, iar folosirea testelor FKU în cazul familiilor de această origine a fost interzisă prin lege la începutul anului în Danemarca, considerându-se că aceste evaluări ignoră diferențele culturale și pot da verdicte greșite, încălcându-se astfel drepturile familiilor indigene. Totuși, în ciuda legislației, serviciile de protecție a copilului au aplicat testarea în cazul Ivanei și au decis că fetița va rămâne, cel puțin temporar, în grija statului.

    O serie de proteste au avut loc în Groenlanda, Danemarca și Islanda, iar în urma scandalului public autoritățile au recunoscut erori procedurale și au confirmat că dosarul va fi revizuit împreună cu o unitate de consiliere specializată în probleme culturale groenlandeze (VISO). Următorul termen de analiză a cazului, care ar putea schimba decizia autorităților, este data de 16 septembrie.

    „Nu voiam să intru în travaliu pentru că știam ce va urma”

    Ivana a fost informată de către autorități cu trei săptămâni înainte de naștere că i se va lua copilul. „Nu voiam să intru în travaliu pentru că știam ce va urma… Voiam să-mi țin copilul aproape, iar atâta timp cât era în burtă, era lângă mine”, a spus ea, pentru publicația The Guardian. În prezent, Ivana are dreptul la doar două întâlniri pe lună cu fiica ei, iar una dintre aceste vizite a fost oprită anticipat, pentru că bebelușul ar fi fost „prea stimulat”.

    Ivana și fiica ei, cu puțin timp înainte de a fi preluată de autorități. FOTO: Shutterstock

    În ce condiții poate fi luat copilul de la mamă în România

    Cazul acesta extrem aduce în discuție o serie de aspecte delicate privind drepturile parentale, interesul superior al copilului și modul în care statul poate lua decizii drastice atunci când consideră că propria familie ar putea pune un copil în pericol. O astfel de situație este șocantă mai ales pentru părinții din state precum România, unde intervenția autorităților este inexistentă înainte de naștere și minimă după naștere (și doar în cazuri grave). Potrivit articolul 508 din Codul Civil, situațiile în care un părinte (mama sau tata) poate fi decăzut din drepturi sunt cele în care aceștia pun în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea minorului prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijență gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa