Un raport oficial publicat recent arată că între anii 1960 și 1991, sute de fete și femei inuit din Groenlanda au fost obligate să accepte metode de contracepție fără consimțământul lor. Este vorba de peste 350 de cazuri confirmate, dar estimările arată că numărul victimelor ar fi mult mai mare – aproape 4500. Motivul? Reducerea populației inuite de pe teritoriul aflat atunci sub administrație daneză. „În numele Danemarcei, aș vrea să spun: Iertare!” a declarat prim-ministrul danez. În 24 septembrie 2025, în Danemarca va avea loc un eveniment public de comemorare a victimelor acestui abuz.
La numai un an după ce Franța a înscris dreptul la avort în Constituție, și în timp ce în Statele Unite, sub administrația Trump, femeilor din mai multe state li se refuză dreptul la contracepție sau avort (chiar și în cazuri de viol), un raport din Danemarca readuce în prim-plan o realitate cutremurătoare. Timp de trei decenii, mii de fete și femei din Groenlanda au fost supuse contracepției forțate, fără consimțământul lor. „Spiral Case”, așa cum este numit acest dosar, nu este doar despre istoria abuzurilor asupra femeilor inuite, ci și un semnal de alarmă. Cazul readuce în discuție faptul că drepturile reproductive nu sunt un „lux” modern, ci o necesitate fundamentală pentru demnitatea și sănătatea femeilor.
Abuzuri asupra femeilor inuite
Raportul realizat de Universitatea din Groenlanda și Institutul Național de Sănătate Publică al Universității de Sud a Danemarcei, care a fost publicat în această vară, dezvăluie faptul că intervențiile presupuneau, în special, montarea de dispozitive intrauterine (sterilete), dar și administrarea de injecții hormonale. În multe situații, fetele vizate erau minore, unele având doar 12 ani sau mai puțin. Potrivit raportului, acestea nu au fost informate corespunzător și nu au avut posibilitatea de a refuza procedura. Deși programul a fost prezentat oficial ca parte a unor măsuri de sănătate publică, ancheta arată că obiectivul real a fost limitarea creșterii populației din Groenlanda, teritoriu aflat sub administrația Danemarcei în acea perioadă.
O practică de amploare
Așa cum precizează și BBC, în anii ’60 și ’70 aproximativ jumătate dintre femeile aflate la vârsta fertilă din Groenlanda ar fi fost vizate de program. Estimările vorbesc despre până la 4.500 de victime, adică una din două femei inuite. Dispozitivele erau adesea montate în spitale (în timpul controalelor sau procedurilor de rutină) sau chiar în internatele școlare, unde fetele erau trimise la control fără să știe ce urmează.
Potrivit The Guardian, prima femeie din Groenlanda care a acuzat public statul danez de utilizarea contracepției involuntare a fost Naja Lyberth, o psiholoagă din Groenlanda, care în 2017 a scris despre experiențele sale pe Facebook. I s-a montat sterilet când era adolescentă (nu avea mai mult de 13 ani), fără consimțământul său sau al părinților:
„Îmi amintesc de doctori în halate albe, poate era și o asistentă medicală. Am văzut chestiile alea metalice unde trebuia să-ți desfaci picioarele. Era foarte înfricoșător. Echipamentul pe care îl foloseau doctorii era atât de mare pentru corpul meu de copil – era ca și cum aș fi avut cuțite în mine”, declara aceasta pentru BBC.
Pentru multe dintre femeile victime ale acestui „program” de contracepție forțată, impactul a fost sever. Unele au suferit dureri și complicații medicale pe termen lung, iar altele au descoperit abia la maturitate că nu mai puteau avea copii. Când victimele s-au plâns de dureri severe și complicații, medicii au refuzat să le ajute, ceea ce le-a determinat pe unele dintre ele să-și scoată singure dispozitivele intrauterine.
- CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă revenirea lui Trump la Casa Albă pentru drepturile femeilor? „My body, my choice?”
Procese și cereri de compensații
„Treaba doctorului este să se asigure că suntem sănătoși. Ne-au îmbolnăvit, uterele noastre au fost afectate, precum și capacitatea noastră de a avea copii”, a mărturisit Lyberth. După prima sa mărturie publică, numeroase femei au reclamat tratamentele la care au fost supuse de guvernul danez timp de trei decenii. Și au dat în judecată guvernul, cerând compensații morale și materiale pentru tratamentul la care au fost supuse (aproximativ 6 milioane de euro). Avocații lor au argumentat că aceste intervenții au încălcat drepturi fundamentale și au lăsat consecințe fizice și emoționale pe termen lung. Cazul a fost amplu relatat în presa internațională și a fost numit „The Spiral Case”, după forma dispozitivelor intrauterine.
Unele dintre victime au relatat că au descoperit dispozitivele abia la ani distanță. Alte plângeri colective și individuale au fost depuse ulterior, cu cereri similare de compensare.
Impactul asupra victimelor
Pentru multe dintre femei, urmările au fost mai mult decât fizice. Trauma psihologică a rămas prezentă zeci de ani mai târziu, multe dintre acestea mărturisind că s-au simțit vinovate și rușinate decenii de-a rândul. Lipsa consimțământului și a informațiilor despre procedurile la care au fost supuse a lăsat urme care s-au transmis mai departe, afectând nu doar sănătatea lor, ci și relațiile de familie.
Victimele din dosarul „Spirala” au povestit că și-au pierdut încrederea în instituțiile medicale și au evitat controalele de rutină ani la rând, temându-se să nu fie supuse din nou unor proceduri fără acord.
Organizațiile internaționale pentru drepturile omului și reprezentanții comunității inuit cer ca investigațiile să fie însoțite de măsuri concrete de reparație și de recunoaștere oficială a responsabilității statului danez. Consiliul pentru Drepturile Omului din Danemarca a acordat campaniei inițiate de Naja Lyberth și grupului său de lucru Premiul pentru Drepturile Omului 2023.
Reacții și scuze oficiale
Dezvăluirile au forțat guvernul danez să ceară investigații indepentente pe aceată temă, iar de curând, înainte de publicarea raportului final, victimele au primit scuze oficiale din partea guvernelor Danemarcei și Groenlandei. Așa cum relatează AP News, prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a ieșit în conferință de presă și a spus că „Nu putem schimba ceea ce s-a întâmplat. Dar ne putem asuma răspunderea. În numele Danemarcei, aș vrea să spun: Iertare!”.
Premierul Groenlandei, Múte B. Egede, a transmis, la rândul său, că ceea ce s-a întâmplat reprezintă „un capitol dureros” și a cerut ca investigațiile să continue până la clarificarea tuturor detaliilor. Autoritățile au anunțat că pe 24 septembrie va avea loc un eveniment public de comemorare a victimelor, menit să recunoască oficial suferințele acestora și să marcheze începutul unui proces de reparație. Deocamdată, guvernul danez nu a stabilit un mecanism oficial pentru despăgubiri, însă a promis că va lua în considerare recomandările anchetei comune aflate în desfășurare.
Drepturile femeilor în lumea de azi. În 2025, există încă femei care nu pot decide pentru ele însele
Legea franceză din martie 2024 marchează un premieră mondială. Franța este prima țară din lume care a introdus dreptul la întrerupere de sarcină direct în Constituție, ca o garanție împotriva oricăror schimbări de guvern sau curente politice conservatoare. Această decizie a venit ca răspuns la ceea ce se întâmplă în SUA, unde Curtea Supremă a anulat în 2022 precedentul Roe v. Wade – hotărâre care proteja dreptul la avort de aproape 50 de ani. Prin acest pas, Franța a transmis un mesaj ferm că libertatea reproductivă este o valoare fundamentală și nu o concesie politică temporară.
În contrast, în Statele Unite asistăm la o fragmentare radicală. Peste 20 de state, în special din sud și centrul țării (Texas, Oklahoma, Alabama, Missouri, Mississippi, Louisiana ș.a.), au interzis complet sau aproape complet avortul. În unele cazuri, femeile nu pot întrerupe sarcina nici măcar în situații de viol sau incest. În paralel, există presiuni puternice pentru limitarea accesului la contraceptive – pilula de avort medicamentos (mifepristonă) este contestată în instanțe, iar unele state discută restricționarea pilulei contraceptive de urgență sau chiar a steriletului. Clinici de planificare familială sunt închise, iar medicii se confruntă cu riscuri juridice pentru simpla informare a pacientelor.
Situația este la fel de dramatică în Polonia, unde din 2021 avortul este legal doar în caz de viol, incest sau atunci când viața mamei este pusă în pericol – și este, practic, aproape imposibil de accesat. Mii de femei poloneze au fost nevoite să călătorească în țări vecine precum Germania sau Cehia pentru a obține servicii medicale sigure. Cazuri dramatice au apărut în presă, cu femei care au murit pentru că medicii au refuzat să intervină la timp, temându-se de consecințe legale. Acest climat de teroare medicală arată cât de vulnerabile devin femeile atunci când decizia asupra propriului corp le este smulsă prin lege.
Privind toate aceste exemple împreună – Franța, care își protejează femeile prin Constituție, SUA, unde drepturile se prăbușesc stat cu stat, Polonia, unde interdicția ucide, și Groenlanda, unde fetele au fost supuse contracepției forțate în tăcere – devine limpede că lupta pentru drepturile reproductive nu este niciodată încheiată. „Spiral Case” nu e doar un scandal al trecutului, ci o oglindă în care vedem cât de ușor pot fi șterse libertăți câștigate cu greu și cât de urgent este să le apărăm, indiferent de timp, loc sau regim politic.
