Reducerea la jumătate a banilor pe care îi primesc profesorii pentru plata cu ora și tăierea burselor de excelență afectează serios pregătirea elevilor olimpici. Centrele de excelență din țară, în care acești elevi fac pregătire gratuită pentru olimpiade, riscă să rămână fără profesori, iar acest lucru le lasă copiilor două opțiuni: fie se pregătesc singuri (ceea ce e aproape imposibil la un anumit nivel), fie fac meditații pe banii părinților. O a treia soluție, de avarie, este să aibă noroc de profesori care să-i pregătească pe bază de voluntariat.
În România există câte un centru de excelență în fiecare județ, iar profesorii care predau aici lucrează în regim de plata cu ora. Măsurile de austeritate luate la începutul acestui an școlar și primele reacții ale profesorilor i-au alarmat pe coordonatorii acestor centre. Practic, se reduce la jumătate suma pe care o vor primi profesorii. Cine va mai merge să predea „la excelență” în această situație? Prea puțini profesori!
Vă propunem un studiu de caz: Centrul Județean de Excelență din Sălaj care, din 2014, pregătește elevi pentru olimpiade naționale și internaționale. Funcționează în cadrul Colegiului Național „Silvania” din Zalău, iar în fiecare sâmbătă acolo merg la pregătire aprofundată copii din tot județul. Pentru a înțelege complexitatea situației, am stat de vorbă cu directoarea centrului de excelență, cu un profesor care predă informatică în centru (și care ocupă și funcția de director al Colegiului „Silvania”), cu un elev olimpic și cu părinții lui.
Programa de olimpiadă, complet diferită de cea de la clasă
În anul școlar 2024-2025, Centrul de Excelență Zalău a avut 42 de elevi olimpici calificați la fazele naționale și internaționale (Biologie, Fizică, Științele pământului, Cultură și spiritualitate românească, Limba și literatura română, Matematică, Informatică, Literatura maghiară maternă). Materia de care au nevoie copiii la olimpiade nu e cea obișnuită, de la clasă, gradul de aprofundare fiind mai mare. „Programa de olimpiadă e cu totul diferită”, spune Ioana Tuduce, profesoară de Limba română (care predă și în centrul de excelență) și coordonatoarea acestui centru. „Practic, nu există conținuturi pe ani, iar elevul trebuie să știe toată materia până la etapa județeană. Pregătirea înseamnă context, cultură generală și legături cu artele (literatură, pictură, film, muzică) – mult dincolo de lecția de la clasă”.
Pentru a le preda copiilor care se pregătesc de olimpiadă și profesorii au nevoie de propria pregătire suplimentară. Efortul lor era recompensat până acum cu 80 de lei brut, adică aproape 50 de lei net/oră. Din acest an, suma se reduce semnificativ. „E ciudat să le cer aceeași muncă pe 40% din valoare… Încerc să țin sus standardul, dar nu am cu cine”, spune Ioana Tuduce.
„Financiar, nu merită să lucrez la Centrul de excelență. Dar sunt copiii noștri”
În plus, din acest an directorii de școală nu mai au voie să ia plata cu ora, ceea ce scoate din schemă profesori-cheie care predau în astfel de centre. În această situație se află profesorul de informatică Florin Morar, directorul Colegiului Național „Silvania” din Zalău, care până acum pregătea 19 elevi de liceu pentru olimpiade în fiecare vineri, timp de trei ore. „Din punct de vedere financiar, nu merită să lucrezi la centrul de excelență, dar sunt copiii noștri și avem o datorie morală față de ei”, spune Florin Morar.
De altfel, de-a lungul timpului, au mai existat provocări financiare pentru care profesorii au găsit singuri soluții. „La cheltuieli materiale am fost susținuți de consiliul local: utilități, consumabile, bibliotecă de excelență, laborator de informatică, tablete în pandemie”, spune coordonatoarea centrului. Profesorul Florin Morar dă un alt exemplu despre cum a completat comunitatea ceea ce ministerul n-a reușit să acopere: „«Barajul» final al Lotului Național pentru Olimpiada Internațională de Informatică s-a ținut la Zalău și, pe lângă banii dați de la minister, noi am triplat acea sumă prin sponsorizări locale, pentru ca elevii să aibă condiții bune și cazare la hotel de patru stele. Pentru noi a fost o onoare să vină lotul României la Zalău”, adaugă profesorul.
„Dăm frâu liber meditațiilor private” – îngrijorarea coordonatoarei
În lipsa soluțiilor, cel mai sumbru scenariu este migrarea elevilor către meditații private. „Părinții s-au oferit să contribuie, însă reglementările interzic plata profesorilor din fonduri strânse de părinți, deci nu putem organiza colecte”. În lipsa unui mecanism legal de finanțare „din comunitate”, presiunea se mută spre piața meditațiilor, unde profesorii câștigă mai mult decât le oferă plata cu ora în Centru. Din acest motiv, chiar și profesorii foarte dedicați ajung să cântărească dacă mai pot rămâne la catedră în regim aproape voluntar.
„Voluntariatul nu ține loc de politică publică”
Pentru a nu pierde complet profesorii care pregătesc grupele de excelență, coordonatoarea centrului din Zalău a încercat să găsească soluții de avarie. „Există un model de contract de voluntariat pentru profesorii care ar dori să continue fără plată”, spune Ioana Tuduce. Documentul, inspirat din Legea Voluntariatului, le permite cadrelor didactice să desfășoare ore „pro bono” în numele Centrului și al copiilor, cu asumare formală din partea instituției (program, responsabilități, protecție la eventuale controale). Ce NU rezolvă acest model: nu aduce remunerație, nu produce punctaj în grilele pentru gradația de merit și nici nu acoperă timpul și costurile conexe (materiale, transport, pregătire). „E o soluție pe termen scurt, nu o politică publică”, punctează coordonatoarea. Tot ea spune că există însă un prag dincolo de care Centrul nu mai poate funcționa. „Când nu se mai găsesc jumătate dintre profesorii care să predea la grupe, închid. N-am cum..”
Bursa de 3.800 de lei pe lună a dispărut. Povestea lui Roland
Roland Petrean (16 ani), olimpic internațional la informatică, este unul dintre cei mai buni elevi pe care i-a avut de-a lungul timpului centrul de excelență de la Zalău. Face parte din Lotul Național de Informatică, obține premii la toate competițiile la care participă, iar anul acesta a luat medalia de aur la Olimpiada Central Europeană de Informatică (organizată la Cluj-Napuca) și pe cea de argint la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială (IOAI 2025), organizată la Beijing, China, la care au participat 310 elevi din 63 de țări. Pasiunea lui pentru informatică, pe care o are de mic copil, este dublată de ambiția și seriozitatea cu care se pregătește zi de zi, inclusiv în weekenduri.
și mentorul lui la Centrul de Excelență din Zalău. FOTO: arhiva personală
Tatăl lui Roland, Liviu, povestește că fiul său face meditații la informatică din clasa a VI-a, iar în gimnaziu, pentru că profesorii din școală nu făceau față ritmului lui de aprofundare, părinții au apelat inclusiv la profesori meditatori din București. O altă cheltuială semnificativă pentru familie o reprezintă echipamentul. „Ultimul calculator pe care i l-am luat a fost vreo 2.500 de euro”, spune tatăl olimpicului – o investiție necesară pentru a lucra la nivelul cerut de olimpiade.
Până anul trecut, o parte din presiunea financiară era atenuată de bursa de excelență pe care o lua Roland, în jur de 3.800 de lei pe lună, însă din acest an, ea nu mai există. „Un act de descurajare a excelenței, de demotivare a profesorilor care formează elite și de umilire a familiilor care fac sacrificii reale pentru a-și susține copiii pe drumul performanței”, spune Enikő, mama băiatului.
La olimpiade, oficial, Ministerul Educației acoperă cazarea și masa pentru elevi (până la 200 lei/zi), hotel de până la 3 stele, diurnă și asigurare medicală. Sunt prevăzute și forme de transport gratuit pentru elevi, în funcție de etapă (tren/autocar/avion; la internaționale, ME acoperă toate costurile externe), cu detalii privind împărțirea costurilor între minister și școli în funcție de nivelul competiției. În practică, plățile sunt plafonate, iar calitatea cazării și meselor poate fi slabă – au existat cazuri relatate public cu băi și toalete cu probleme, camere murdare și apă caldă „cu porția” la olimpiade naționale.
De aici, decizia unor părinți, precum cei ai lui Roland, să plătească separat pentru confortul și rutina copilului, dar și pentru a nu compromite pregătirea. Sprijinul vine cu costuri: hotel și masă din bugetul familiei, plus cheltuielile însoțitorului. „O deplasare de o săptămână ajunge la circa 5.000 de lei plătiți de familie”, spune Liviu Petrean.
Refuzul profesorilor de a mai pregăti olimpici în cadrul centrelor de excelență din cauza sumelor mici primite pentru aceste ore va lovi direct în copii și în familii: elevii foarte buni riscă să piardă accesul la pregătirea de top. În aceste condiții, „excelența” ajunge să depindă mult de bugetul familiei și de disponibilitatea profesorilor de a-și dona timpul și energia.
