Sănătatea psihică a mamelor e din ce în ce mai precară, iar epuizarea este unul dintre motive. Grijile legate de copii, lipsa sprijinului, problemele economice și izolarea socială sunt factori care le aduc deseori pe marginea prăpastiei.
Un studiu amplu, publicat în JAMA Internal Medicine, a scos la iveală o scădere semnificativă a stării de sănătate mintală a mamelor din Statele Unite. Analizând datele a 198.417 mame cu copii cu vârste de până la 17 ani, colectate între 2016 și 2023, cercetătorii au descoperit că procentul celor care declară că au o sănătate mintală „excelentă” a scăzut de la 38,4% la 25,8%. În același timp, procentul celor care au raportat o stare „slabă sau foarte slabă” a crescut de la 5,5% la 8,5%, arată site-ul motherly. Situația este alarmantă, dar ce ar fi de făcut?
Studiul a evidențiat și o scădere a sănătății fizice în rândul mamelor: procentul celor care se simțeau „excelent” fizic a scăzut de la 28,0% la 23,9%. Deși mai multe mame au declarat că se simt „bine” fizic (de la 24,3% la 28,1%), procentul celor care se simt „slab/foarte slab” fizic a rămas aproape neschimbat.
Cine suferă cel mai mult și de ce
Declinul sănătății mintale a fost observat în toate categoriile socio-economice. Totuși, studiul a subliniat că „nivelul sănătății mintale și fizice a fost semnificativ mai scăzut în rândul mamelor singure, al celor cu un nivel educațional mai redus și al celor care au copii asigurați prin sistemul public de sănătate”.
Chiar dacă și tații au raportat o scădere a stării de sănătate, atât fizică, cât și psihică, în perioada celor opt ani analizați, aceștia au avut scoruri constant mai bune decât mamele. În 2023, prevalența sănătății mintale „slabe/foarte slabe” a fost cu 4 puncte procentuale mai mare în rândul mamelor decât al taților.
- CITEȘTE ȘI: Cum este să trăiești cu depresie severă, ca mamă
Povara invizibilă există și e tot mai grea
Autorii studiului indică mai mulți factori care contribuie la această scădere a stării de bine mintale în rândul mamelor: accesul limitat la servicii de sănătate mintală, izolarea socială, creșterea tulburărilor legate de consumul de substanțe, dar și factori de stres generalizați precum inflația, rasismul, violența și schimbările climatice.
Aceste concluzii sunt în linie cu alte cercetări recente care arată o creștere a depresiei și anxietății atât în rândul femeilor însărcinate și aflate la vârsta reproductivă, cât și în rândul populației adulte generale din SUA.
Mamele sunt epuizate nu doar în SUA, ci și în România și alte state, iar lucrurile nu se vor schimba până când societatea nu va alege, conștient și concret, să investească în bunăstarea lor. Ele au nevoie de o cultură care să recunoască importanța muncii lor de zi cu zi (la serviciu și acasă), nevoia de sprijin, de locuri de muncă unde să nu fie pensalizate pentru faptul că au devenit părinți, de politici publice care să sprijine cu adevărat părinții. În acest moment, multe femei se simt pedepsite — financiar, social, profesional și emoțional — pentru simplul fapt că au devenit mame.
Soluții reale pentru sănătatea psihică a mamelor
Pentru a ieși din această criză, specialiștii în sănătate mintală și politicile familiale propun o serie de măsuri concrete, cu efect direct asupra stării de bine a mamelor:
- Acces real la servicii de sănătate mintală, cu precădere pentru mamele din medii defavorizate. Terapiile accesibile în centrele comunitare sau pediatrice pot reduce semnificativ riscul de depresie postnatală.
- Sprijin parental în primii ani ai copilului.
- Programe de sprijin social: grupurile de sprijin între mame sau mentorat parental pot reduce izolarea și sentimentul de epuizare. Studiul publicat în Journal of Affective Disorders (2020) arată că mamele care participă la astfel de programe au un risc mai scăzut de anxietate cu 28%.
- Flexibilitate la locul de muncă: mamele au nevoie de un program adaptat realității lor, nu de penalizări pentru că trebuie să meargă la un consult medical sau la serbarea copilului. Conform Harvard Business Review (2022), companiile care oferă flexibilitate reală observă creșteri în retenția angajaților și scăderi în burnout-ul matern.
- Educație pentru sănătate mintală încă din timpul sarcinii. Înțelegerea transformărilor psihice poate reduce rușinea și stigma legate de cererea de ajutor.
Alina Pop, psihoterapeut acreditat pe burnout parental, a explicat, într-un interviu acordat Totul Despre Mame, ce înseamnă să fii epuizat peste măsură și ce se întâmplă dacă nu conștientizăm din timp prin ceea ce trecem. „Semnele sunt destul de subtile, prima etapă a burnout-ului fiind caracterizată de hiperactivitate – facem de toate, preluăm multe sarcini, simțim că avem energie și că ne descurcăm cu toate – copil, treburile casei, relația cu partenerul, job-ul. Avem senzația că nu avem nevoie de atât de mult somn, dăm randament pentru că sistemul nostru este inundat de adrenalină. Apoi încep să apară stările de anxietate. La ora amiezii avem o scădere bruscă în nivelul de energie, ne e mai greu să adormim noaptea, ziua simțim o stare de agitație internă, poftim la mai mult dulce sau la mai multă mâncare seara, ne speriem mai ușor. Începem să resimțim frustrare că avem prea multe de făcut. Frustrarea se extinde și în relația cu partenerul, pentru că nu ne ajută asa cum am vrea. Încep să ne enerveze lucrurile mărunte pe care le fac copiii și nu mai avem aceeași răbdare cu ei, ne bucurăm când avem momente fără ei sau ne bucurăm că vine weekendul și avem șansa să fie și partenerul alături să mai facă din treburi.”
Iar de la pragul acesta toate stările încep să se înrăutățească până când:
- somnul nu mai este deloc odihnitor;
- ne simțim complet epuizați;
- visam cu ochii deschiși la un moment de “libertate” departe de familie;
- conflictele cu partenerul au escaladat la cote maxime și ne gândim la divorț sau la o relație extraconjugală;
- nu mai reușim și nici nu mai avem interes în avea grijă de copii;
- ne este greu să facem mai mult decât minimul necesar pentru ei;
- ne pierdem cumpătul și țipăm la ei, ii jignim, poate chiar îi lovim;
- îi pedepsim disproporționat;
- suntem într-o stare preponderent depresivă;
- anxietatea se manifestă la cote maxime;
