Ai un copil hipersensibil, căruia îi e greu să accepte oameni noi, emoții, zgomote? Cum te porți cu el și cum îl ajuți

Copilul hipersensibil simte mai profund emoțiile și reacționează mai intens la stimuli externi. El reacționează puternic la critici sau observații, chiar și dacă sunt făcute cu blândețe, se supără ușor și poate plânge mai des decât alți copii.

Laura Bogaciu, redactor
mama-si-copil-stand-pe covor-imbratisati
Copilul hipersensibil simte mai profund emoțiile și reacționează mai intens la stimuli externi. Sursa foto: Shutterstock

Ar putea să pară că a fi hipersensibil este un defect. În realitate, copiii hipersensibili sunt adesea creativi, atenți la detalii și empatici. Chiar dacă a crește un astfel de copil este solicitant emoțional pentru părinte, dacă el îl înțelege și susține, îi va putea transforma sensibilitatea într-un atu.

Copiii sunt diferiți din multe puncte de vedere, inclusiv din cel al sensibilității pe care o au. Cara Goodwin, psiholog clinician licențiat, cu un master în Psihiatrie la Cambridge și altul în Psihologia copilului la Universitatea Vanderbilt, a explicat pentru Psychology Today că cercetătorii au conceptualizat copiii sensibili prin metafora orhidee-păpădie. Conform metaforei, unii copii sunt orhidee, adică se dezvoltă numai în condiții ideale și sunt foarte sensibili la schimbările din mediul lor. În contrast cu ei, copiii păpădie sunt cei care pot înflori în orice mediu și care nu sunt foarte sensibili la schimbările lui.

Se pare că aproximativ 31% dintre oameni sunt orhidee și 29% sunt păpădie, iar 40% sunt lalele, aceștia din urmă având un nivel al sensibilității între orhidee și păpădie. Ei nu au neapărat nevoie de condiții ideale, ca orhideele, dar nici nu pot înflori în chiar orice condiții, ca păpădia.

Cum se manifestă un copil hipersensibil

Hipersensibilitatea nu este un defect, ci un mod diferit de a percepe lumea. Copilul hipersensibil simte mai profund emoțiile și reacționează mai intens la stimuli externi. El reacționează puternic la critici sau observații, chiar și dacă sunt făcute cu blândețe, se supără ușor și poate plânge mai des decât alți copii. Când cineva nu îi răspunde cu aceeași afecțiune, se simte rănit sau respins. Un copil hipersensibil poate fi foarte empatic și poate simți suferințele celor din jur ca și cum ar fi ale lui.

În privința receptivității sale crescute la stimuli, acest copil este deranjat de zgomotele puternice, de luminile strălucitoare sau de mirosurile intense. Poate avea reacții puternice în locurile aglomerate sau în cele care îl stimulează, cum ar fi, de exemplu, evenimentele zgomotoase, petrecerile sau mall-urile.

Perfecționismul și frica de eșec sunt alte caracteristici ale copilului hipersensibil. El se va teme să încerce lucruri noi de frică să nu greșească, va deveni frustrat atunci când nu reușește să facă ceva perfect din prima încercare, și își va pune singur o presiune mare pentru a mulțumi pe toată lumea.

Într-un articol publicat de E-motion potential of highlysensitivity se arata că, într-un mediu favorabil, copiii hipeersensibil au rezultate mai bune decât semenii lor: obțin note mai bune la școală, au atitudini morale mai constructive, niveluri mai ridicate de competență socială, niveluri mai ridicate de autoreglare și un sentiment mai mare de securitate.

Copilul hipersensibil este prea matur pentru vârsta lui

În ceea ce privește emoțiile, are dificultăți în gestionarea lor, trecând rapid de la o stare la alta și simțindu-se copleșit. Are nevoie de timp pentru a se liniști după o situație stresantă, se retrage pentru a-și procesa emoțiile și refuză să vorbească imediat. Copilul hipersensibil pare matur pentru vârsta lui, pune întrebări profunde despre viață, moarte, dreptate și moralitate și este copleșit de propriile gânduri, imaginația lui bogată fiind preocupată de scenarii negative.

Interacțiunile lui sociale întâmpină adesea dificultăți. Nu îi place să facă parte din grupuri, nu îi plac grupurile în general, preferând relațiile unu la unu. Dacă socializează prea mult, se simte epuizat și are nevoie de timp pe care să-l petreacă singur. Este genul de copil atent la detalii, care observă subtilități în comportamentul altora. Nu îi plac schimbările bruște de rutină, adaptându-se greu la ele. Trecerea de la o activitate la alta îi ia copilului hipersensibil mai mult timp decât celorlalți, simțindu-se confortabil când este într-un mediu stabil și previzibil.

Educarea copiilor hipersensibili

Creșterea unui copil hipersensibil necesită răbdare, empatie și un mediu care să îi respecte emoțiile și nevoile specifice. Acceptă-i sensibilitatea ca pe o calitate, nu ca pe un defect, și nu încerca să-l „întărești” sau să-i spui că e „prea sensibil”. Validează-i emoțiile („Înțeleg că te simți trist acum. Vrei să vorbim despre asta?”) si oferă-i siguranța că este iubit și acceptat exact așa cum este.

Ajută-l să-și înțeleagă și să-și gestioneze emoțiile învățand împreună tehnici de liniștire, cum ar fi respirația profundă, număratul până la 10 sau exercițiile de mindfulness. Încurajează-l să exprime ce simte prin cuvinte, desen sau scris și amenajeaza-i un „colț de liniște” unde să se retragă atunci când se simte copleșit.

Rutina zilnică îl ajută pe copilul hipersensibil să se simtă în siguranță. Evită suprastimularea (zgomote puternice, aglomerație, haos în program) și pregătește-l din timp pentru schimbări („Mâine mergem într-un loc nou, o să fie așa…”).

Fiind creativi și intuitivi, e bine să le fie „speculate” aceste calități. Încurajează-l să exploreze artele, muzica, lectura sau orice alte activități care îl pasionează. Fă-l să se simtă valoros, dar fără presiunea de a fi „perfect”. Ajută-l să gestioneze interacțiunile sociale, învățându-l cum să-și exprime limitele („Nu îmi place când faci asta”). Explică-i că nu trebuie să mulțumească pe toată lumea și oferă-i timp să se refacă după perioade intense de socializare.

Fără critici, certuri, reproșuri!

Niciunui copil nu trebuie să i se aplice pedepse dure, cu atât mai mult unuia hipersensibil. Soluția este, întotdeauna, disciplina blândă. Criticile aspre pot răni profund un copil hipersensibil. În loc să-l cerți, explică-i calm ce a greșit și ce poate face mai bine. În loc de reproșuri folosește întrebări ca de exemplu „Cum ai putea face altfel data viitoare?”

Nu îi faci niciun bine dacă îl ferești de orice dificultate. De ajutor îi va fi dacă îl înveți să le facă față. Nu-l proteja excesiv, ghidează-l! Ajută-l să găsească soluții la probleme, în loc să le rezolvi tu mereu pentru el. Și încurajează-l să-și asume mici riscuri și să învețe din experiențe

Copilul preia stările părintelui, așa că important este să-ți gestionezi propriile emoții. Fii modelul lui de echilibru emoțional și arată-i cum să și le exprime într-un mod sănătos („Sunt obosită acum, am nevoie de cinci minute de liniște.”)

Specialistii de la The Gottman Institute sustin ca cercetările arată că acei copiii care sunt foarte sensibili sunt mai puternic influențați de relația părinte-copil. Ei tind să se descurce excepțional de bine în medii de îngrijire și de susținere, dar sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta o serie de probleme de sănătate fizică și mintală în medii dure în care nu primesc sprijin, comparativ cu copiii care sunt mai puțin sensibili.

Cum să îți susții și să îți înțelegi copilul

Acceptarea sensibilității sale este primul pas pentru a-l ajuta să-și dezvolte încrederea în sine. Ascultă-l și validează-i emoțiile, evitand să-ispui „Lasă, că nu e mare lucru” sau „Ești tu prea sensibil”. Uneori, copilul nici măcar nu are nevoie de soluții, ci doar să fie ascultat și înțeles. Menține o rutină care să-i reducă anxietatea cauzată de schimbări bruște, evită suprastimularea și asigură-te că are în casă acel loc liniștit unde să se retragă când simte nevoia. Dacă nu este dispus să vorbească, ajută-l să-și exprime emoțiile prin desen, scris sau joc simbolic. Încurajează-l să-și observe emoțiile și să găsească modalități sănătoase de a le gestiona.

Ajută-l să găsească prieteni cu care se simte confortabil, fără a-l obliga să socializeze excesiv. Explică-i că este în regulă să aibă nevoie de pauze după interacțiuni sociale intense. Învață-l să își stabilească limite sănătoase și să spună „Nu” atunci când se simte inconfortabil.

Pentru copilul hipersensibil este important ca în loc să-l critici, să-i oferi explicații clare despre ceea ce a greșit și ce ar putea face mai bine. Încurajează-l să învețe din greșeli fără a se simți vinovat sau rușinat. Arată-i că și adulții au emoții intense, dar le pot gestiona într-un mod pozitiv.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa