Gabriela Nguyen (24 de ani), masterandă la Harvard Graduate School of Education, este una dintre cele mai puternice voci care militează pentru „abstinență digitală” în rândul generației Z . Tânăra masterandă este fondatoarea Appstinence, o organizație pe care a înființat-o în timpul studenției din dorința de a-i ajuta pe tineri să recâștige controlul asupra vieții lor, acaparată de social media. Dezvoltată în cadrul Harvard Innovation Labs, platforma Appstinence include programul Appstinence Academy și o metodă de „coaching” în 5 pași care combină cercetările în schimbarea comportamentului cu experiențele reale ale generației Z. Programul îi ajută pe tineri să renunțe mai ușor la aplicațiile care le acaparează viața. Nguyen, care a fost inclusă pe lista Forbes „30 sub 30” a celor mai influenți tineri, a vorbit despre viața fără smartphone și rețele sociale în cadrul NYT Well Festival și pe scena TEDx, și va publica în curând o carte legată de cercetările sale în acest domeniu.
Termenul „appstinence” (joc de cuvinte între „aplicații” și „abstinență”) a fost inventat de Gabriela, după ce a decis să își șteargă conturile din social media și să renunțe la smartphone, o schimbare radicală pentru tânăra care fusese activă online încă din copilărie. Născută și crescută în Silicon Valley, epicentrul companiilor Big Tech, Gabriela mărturisește că se simțea „ca un șobolan într-un laborator”. A primit primul iPod Touch la 9 ani și la 10 ani avea deja primul cont de social media. Iar asta era „normalitatea” în rândul generației sale. Demersul său vine ca răspuns la întrebarea care începe să fie tot mai prezentă și în rândul tinerilor: în ce măsură rețelele sociale ne distorsionează relațiile?
Cum să devii abstinent în epoca rețelelor sociale
Conceptul de appstinence presupune, în esență, ștergerea conturilor personale de social media și revenirea la forme mai directe de comunicare, precum apelurile sau mesajele. Unii adepți ai acestui curent merg și mai departe și renunță la smartphone, folosind telefoane simple – așa numitele „dumbphones”. Scopul declarat al organizației fondate de Gabriela Nguyen este trecerea de la o viață dominată aplicații (care te țin captiv în „economia atenției”) la un stil de viață în care contează prezența, concentrarea și relațiile reale. Așa cum precizează și The New York Times, în doar câteva luni, inițiativa tinerei de la Harvard a atras adepți din întreaga lume și a stârnit interesul unor publicații internaționale și al unor figuri cunoscute din zona sănătății mintale.
Gabriela povestește în articolul publicat de Harvard Graduate School of Education că în adolescență viața ei online s-a structurat în jurul a trei aplicații pe care le numește „trinitatea”: Instagram, Snapchat și TikTok. Instagram era „portofoliul public”, Snapchat era folosit în comunicarea de zi cu zi, iar TikTok devenise un loc în care își pierdea timpul, într-un scroll continuu. Aceasta recunoaște că, fără să își dea seama, aceste aplicații nu mai erau doar un instrument, ci mediul în care își trăia relațiile și își organiza timpul. „Toată lumea credea că tehnologia ne va salva de singurătate și va democratiza cunoașterea. Dar nu a fost cazul”, spune tânăra în articolul citat anterior.
În jurul vârstei de 15 ani, Gabriela a realizat că nu mai poate să se concentreze nici măcar pentru sarcini simple. O temă care înainte dura destul de puțin, acum îi lua câteva ore bune, pentru că era întreruptă constant de telefon. În același timp, a început să observe efecte mai profunde: felul în care își percepea prietenii, relația cu familia și capacitatea de a fi prezentă în viața reală erau toate influențate de timpul petrecut online. „Aplicațiile au devenit centrul de gravitație al vieții mele, iar restul lucrurilor orbitau în jurul lor”, spune ea. Și-a dat seama că trebuie să ia atitudine ca să recapete controlul. Mai întâi a încercat soluțiile clasice – și-a setat limite de timp, a șters aplicații, a trecut pentru scurte perioade offline – dar revenea, invariabil, la aceleași obiceiuri. Din acel moment și-a dat seama că nu mai e suficient să încerce să controleze aplicațiile, ci să renunțe complet la ele.
Abstinența în 5 pași. De ce nu funcționează moderația
Experiența Gabrielei Nguyen nu e neobișnuită – e, de fapt, foarte familiară oricăruia dintre noi care a încercat să „stea mai puțin pe telefon”. Nu pentru că nu își dorea suficient de mult, ci pentru că „automatismul” e mai puternic decât voința. Moderația nu funcționează pentru toată lumea, spune fondatoarea curentului „appstinence”. Aceasta propune „detox-ul” 5D (în cinci pași), o modalitate de a reduce gradual stimulii digitali până la renunțarea aproape completă la social media. Abordarea lui Nguyen se bazează pe cinci etape: Decrease, Deactivate, Delete, Downgrade, Depart. În traducere liberă, asta ar însemna să reducem, să dezactivăm, să ștergem, să simplificăm (tehnologia) și să renunțăm definitiv la aplicațiile care ne consumă timpul și viața.
Pentru Gabriela Nguyen, schimbarea nu a fost spectaculoasă și nici imediată. Nu a existat un moment clar în care „totul s-a rezolvat”, ci mai degrabă o acumulare lentă de lucruri mici: mai puține întreruperi, mai multă liniște mentală, mai mult timp care nu era fragmentat în secvențe scurte. „Nu este o fantezie utopică… oamenii chiar fac asta”, mărturisește ea în articolul publicat pe site-ul Harvard Graduate School of Education.
Ce câștigi când ieși din buclă
Primul efect vizibil a fost recăpătarea atenției. Fără notificări permanente și fără reflexul constant de a verifica telefonul, a reușit să rămână mai mult timp concentrată pe o singură activitate, fără să sară de la una la alta. Această schimbare aparent simplă are, însă, un impact mai mare decât poate părea. Când poți menține starea de concentrare, crește capacitatea de învățare și recapeți senzația de control asupra propriului timp.
Nguyen mărturisește că i s-au schimbat și relațiile. Nu neapărat ca număr, ci ca profunzime: mai puține interacțiuni superficiale și mai multe conversații reale, prin apeluri sau întâlniri. „Am relații mai profunde cu mai puțini oameni”, mărturisea aceasta într-un interviu pentru CNBC. După „detoxifierea” de social media se schimbă și felul în care îți petreci timpul liber. În locul reflexului de „a umple” orice pauză cu scroll în feed, apar momente de „gol”, pe care nu le mai eviți. În timp, acestea se transformă în activități reale, palpabile: lectura, ieșirile cu prietenii, conversațiile față în față. Concluzia la care a ajuns Gabriela Nguyen este una simplă (dar foarte incomodă pentru generațiile de astăzi): problema se rezolvă doar prin eliminarea „sursei” care te distrage de la propria viață.
De ce tot mai mulți tineri aleg abstinența digitală
Poate părea paradoxal că tocmai generația crescută cu smartphone-ul în mână începe să vorbească despre renunțarea la device-uri moderne. Însă explicația este cât se poate de simplă: tinerii de azi sunt în prima linie, ei au trăit pe propria piele efectele excesului de tehnologie. Mulți dintre cei care s-au alăturat curentului „appstinence” nu sunt „anti-tehnologie”, ci utilizatori care au ajuns la concluzia că relația lor cu aplicațiile nu este una sănătoasă.
Mișcarea inițiată de studenta la Harvard a câștigat rapid teren. Sute de persoane au cerut coaching organizației sale, iar evenimentele organizate au adunat mii de participanți, spune CNBC. Însă nu doar tinerii sunt interesați de programul de detoxifiere digitală. Părinții, școlile sau anumite companii încep să observe efectele lipsei de atenție și ale supraexpunerii digitale și să încerce „appstinența”.
„Rețelele sociale sunt opționale”
Deși promovează renunțarea la social media, Gabriela Nguyen nu trăiește complet „offline”. Așa cum a declarat pentru Mashable.com, ea folosește în viața de zi cu zi un telefon cu butoane, însă deține și un iPhone (doar pentru fotografii). Telefonul său cu clapetă reușește să îi satisfacă nevoile tehnologice de bază (apeluri, SMS-uri, comenzi, chiar și muzică), dar prin intermediul acestuia nu are acces în social media.
Ideea nu este eliminarea totală a tehnologiei, ci reducerea ei la un rol funcțional, controlat. În același timp, Nguyen recunoaște că acest model nu poate fi general valabil. Există contexte (la școală sau la serviciu) în care anumite aplicații sunt necesare. Ea însăși folosește WhatsApp pentru a comunica cu colegi internaționali care nu au număr de telefon valabil în Statele Unite.
Alegerea, spune Gabriela Nguyen, nu este „cu tehnologie sau fără”, ci între a o folosi ca instrument și a o lăsa să îți ocupe întreaga viață. Mai ales în ceea ce privește rețelele sociale „simți o presiune să menții o versiune a ta care nu mai este organică”, spune ea. „Să încerci să moderezi platforme concepute să te țină captiv este mai complicat decât merită. Nu trebuie să uităm că rețelele sociale nu sunt obligatorii”, avertizează Nguyen în eseul „Gen Z, rețelele sociale sunt opționale”, publicat pe Afterbabel.com.
De fapt, de aici poate începe cu adevărat schimbarea, nu doar pentru Gen Z, ci și pentru generația părinților lor, și pentru Generația Alpha. Paradoxal sau nu, într-o lume în care totul în jur „ne obligă” să fim conectați, ideea că poți – pur și simplu – să ieși din joc începe să pară cea mai radicală alegere. Însă poate fi cea mai la îndemână și, poate, cea mai utilă variantă.
