1 Martie. Ora 7.50, cartier bucureștean. Tarabe cu mărțișoare. Multe tarabe cu mărțișoare. Foarte multe tarabe cu mărțișoare. Tarabe cu zambile. Multe tarabe cu zambile. Foarte multe tarabe cu zambile.
Aveam deja mărțișoare pentru educatoare și pentru iubitele lui Victor dar se sucise chiar înainte să iasă din casă: „Vreau să dau la toate fetele!”.
Perfect, mi-am zis. Universul mă iubește! Deja mă vedeam alergând prin diverse locuri să caut mărțișoare, dar Universul se gândise la toate și le amplasase deja, strategic, în fața blocului nostru.
– Câte vrei? Două? Trei? La câte fete dai?
– 20! Pentru 20 vreau!
Hoalelei! Douăzeci ziseși? 20? De unde atâtea, mamă? Am stat să calculez rapid câți sunt ei în grupă. Da, parcă părea plauzibil, că nu sunt prea mulți băieți. Dar 20? Ehehe, dar nu e așa, că el mai are și pe la alte grupe, mai are și prin cartier… În fine, când i-am cerut să detalieze, în speranța că se micșorează numărul, am avut surpriza să constat că, și astea 20, abia îi ajungeau, săracul de el.
În fine, în timp ce Victor alegea cele 20 de piese, lângă noi, o altă mamă, cu o fetiță, alegeau și ele. Fetița alege un cățel pentru Doamna, la care mama i-l ia din mână imediat:
– Nu-i iei cățel lu` Doamna!
Mă uitam și eu, cu coada ochiului, să văd cam ce s-ar preta pentru Doamna. N-am avut la ce să mă uit, pentru că mama a completat imediat:
– Lu` doamna nu-i dăm mărțișor!
Victor se uită și el, ca să nu mai vorbim de biata fetiță care nu mai înțelegea nimic.
– Nu poți să duci un mărțișor pentru Doamna! Lu` Doamna îi duci altceva, mai frumos, nu decât un mărțișor!
Hopaaa! Deci nu e de ajuns „decât un mărțișor”. Dar ce-i ducem „lu` Doamna”? Îi ducem toată taraba, ca să nu fie ”decât” unul? Și de unde acest obicei de a renunța la „decât mărțișor”? Și în favoarea a ce? Dacă nu ducem „decât mărțișor”, atunci ce ducem? „Decât zambilă”? Sau „decât flori”? Sau „decât un cadou și decât niște flori”?
Dar „decât un marțișor” ce are? E greșit? E prea puțin?
E prea puțin! Și apoi ne plângem că sistemul e cum e și toată lumea vrea atenții. Mă rog, „decât atenții”. D-asta se ajunge unde se ajunge – la croaziere făcute cadou și genți Louis Vuitton – pentru că „decât unii părinți” au decis că e prea puțin „decât un mărțișor”.
Dacă v-ați speriat când ați citit mai sus că Victor trebuie să cumpere mărțișoare pentru IUBITELE lui, aflați mai multe despre cum stă cu dragostea.
