De când a crescut Victor și am început să avem discuții de-a dreptul solicitante, au existat tot felul de expresii pe care nu le folosea cum trebuie. Una dintre ele e ”nu așa se fac oamenii”, folosită, de cele mai multe ori, atunci când (evident!) eu făceam ceva greșit.
Am ridicat tonul sau am țipat = „Mami, nu așa se fac oamenii!”
Am zis să nu ieșim afară pentru că eu aveam de gând să fac curățenie = „Mami, nu așa se fac oamenii!”
I-am spus că vreau să tacă puțin pentru am nevoie de puțină liniște = „Mami, nu așa se fac oamenii!”
I-am cerut să mă lase să gătesc, pentru că ar fi vrut să pună stafide-n ciorbă. = „Mami, nu așa se fac oamenii!”
I-am zis că dacă nu se încalță singur, eu n-am de gând să-l încalț = „Mami, nu așa se fac oamenii!”
M-am rugat de el să vină în pat și să încerce să adoarmă pentru că e miezul nopții = „Mami, nu așa se fac oamenii!”
Și tot așa!
Eu, ce credeți, îl corectam, de fiecare dată. „Nu e corect cum zici tu, corect e <<nu așa FAC oamenii>>”. Se uita la mine cu ochii mari și cu gura rotundă și mi-era clar că n-a priceput absolut nimic. Până când mi-am zis: „Renunță, fată, copilul nu pricepe chestia asta!”
Și chiar mă gândeam că, la vârsta lui, poate chiar e destul de greu… Nu prinde nuanțele și gata.
Astăzi, când el avea chef să se joace de-a statuia pe casa scării, chiar când eu eram cu două pungi de gunoi și mai eram și în întârziere, i-am zis că nu am chef de glume. (Jocul de-a statuia presupune ca el să se oprească pe o treaptă, într-o poziție cât mai ciudată, și eu să mă prefac, evident, că nu îl văd, apoi să mă lovesc de statuie. Azi se pusese cu o mână ridicată și cu alta pe fund, un fel de Statuia Libertății care se ține de nădragi, numai că eu aveam geanta mea, ghiozdanul lui, umbrela și cei doi saci de gunoi – numai bună de joacă!)
– Hei, mami, nu așa se fac oamenii!
N-am zis nimic, am coborât în tăcere, eu înainte, el în spatele meu.
– Mami, trebuie să te joci cu oamenii, nu poți să faci oameni și să nu te joci cu ei!
Și așa am înțeles că acel ”nu așa se fac oamenii” era, de fapt, atât de corect spus!
