Care este cea mai bună dietă după naștere

Theodora Fintescu, redactor
dietă după naștere

Ai devenit mamă dar ești puţin îngrijorată pentru că vezi în jurul tău femei cu copii mici care s-au îngrăşat vizibil şi nu au mai revenit la silueta de dinainte?

Nu-ți face griji, este firesc! Ba mai mult, este chiar indicat. Studiile specialiştilor arată că, dacă nu revii la greutatea anterioară sarcinii în decursul unui an de la naştere, greutatea în plus tinde să devină permanentă şi reprezintă un factor de risc pentru obezitate.

Dincolo de raţiunile estetice, beneficiile slăbirii după naştere se reflectă asupra sănătăţii mamei şi, implicit, a bebeluşului: scăderea procentului de grăsime corporală accelerează metabolismul, creşte energia şi elimină probabilitatea depresiei postnatale.

Scopul principal al dietei postnatale este recăpatarea echilibrului fiziologic anterior sarcinii, dar într-o manieră cât mai naturală şi în ritmul de refacere propriu fiecăreia. Scăderea în greutate în perioada postnatală trebuie să se facă treptat, fără măsuri drastice de înfometare şi fără exerciţii intense, care pun în pericol sănătatea mamei şi a bebeluşului.

5 condiţii obligatorii pentru o dietă după naștere care să funcționeze

Medicul nutriționist Mihaela Matei, de la Clinica de Nutriție KiloStop explică în detaliu aceste condiții ale dietei postnatale care este, mai degrabă, un regim de viață sănătos.

  1. Să nu fie drastică (sub 1500 de calorii). O femeie sănatoasă şi cu greutate normală ia de obicei în timpul sarcinii între 12 şi 14 kg, dintre care cam 6-7 sunt ale bebelușului cu placentă şi cu lichid amniotic. Cele 6-8 rămase se topesc în 6 luni doar prin dietă sănătoasă şi echilibrată.

Dacă ai probleme cu greutatea înainte de a rămâne gravidă, este recomandat să te monitorizezi în timpul sarcinii ca să iei corect în greutate, adică nu mai mult de 14 kg. După naştere, în funcție de cum te simţi, poţi să începi o dietă realistă de slăbit, care nu produce un deficit mai mare de 500 de calorii pe zi, între ceea ce arde organismul (alăptat, mișcare, rata metabolică de repaus) și ceea ce consumi (caloriile din mâncare, băutură).

În balanța greutății, cheltuielile calorice sunt formate din:

  • Alăptat (cam 500 de calorii, dacă bebelușul este alăptat exclusiv la sân). Un studiu publicat în „American Journal of Clinical Nutrition” arată că femeile care alăptează ard semnificativ mai multe calorii decât femeile care nu o fac şi că alăptarea este cea mai sigură metodă pentru o pierdere în greutate constantă şi sigură.
  • Mișcare (mers pe jos cam 2 ore pe zi – aproximativ 10.000 de pași) – 200-300 de calorii, în funcție de greutatea mamei;
  • Rata Metabolică în Repaus (care este specifică fiecarei persoane și ne arată dacă este un metabolism lent, normal sau rapid).

Recomandat este să slăbești între 0,7 și 1 kg pe săptămână din greutatea totală, din care minim jumătate să fie din grăsime. Slăbitul foarte mult în timp scurt pune în pericol producția de lapte. La un consum mediu recomandat de 1500 de calorii pe zi, pierderea în greutate în cazul mamelor care alăptează este de 0,7-1 kg pe săptămână, ceea ce protejează calitatea laptelui şi, mai ales, previne eliberarea toxinelor stocate de grăsimile corpului în laptele matern.

  1. Să nu înceapă prea devreme. Prea devreme pentru mama epuizată de procesul naşterii şi tot ce presupune îngrijirea unui bebeluş înseamnă cel puțin 2 luni după naștere, pentru ca lactația să aibă timp să se regleze.
  2. Să fie combinată cu mişcare moderată. Pentru succesul procesului de slăbire după naştere este imperios necesară mişcarea zilnică, dar nu foarte intensă sau solicitantă. Ideal este un efort mic spre mediu (mers pe jos, alergare ușoară). Dacă efortul este intensificat (spre exemplu, o sesiune de spinning sau orice altceva presupune febră musculară), organismul tău produce acid lactic în mușchi, acesta trece în lapte, iar bebelușul refuză laptele.

Activitatea fizică moderată are nenumărate beneficii pentru mămici: creşte rezistenţa generală a organismului, rezolvă problemele de somn, îmbunătăţeşte starea de spirit, elimină stresul şi previne sau ameliorează depresia postnatală.

Ginecologii şi nutriţionişti recomandă mamelor care au născut natural şi fără complicaţii să înceapă plimbările şi exerciţiile pentru întărirea abdomenului imediat ce se simt în stare să o facă. În cazul cezarienelor, mamele trebuie să aştepte câteva săptămâni înainte să înceapă orice tip de activitate fizică.

Poţi începe cu plimbările zilnice de 10 minute cu bebeluşul în cărucior, apoi creşti treptat această perioadă până la 1-2 ore pe zi pe zi. Dacă plimbi bebeluşul într-un marsupiu sau portbebe, greutatea lui va arde şi mai multe calorii. În caz de vreme nefavorabilă, cară bebeluşul când faci treburi casnice sau dansează cu el prin casă. Este o metodă minunată de a-ți întări atât legătura cu bebeluşul, cât şi abdomenul.

Pentru întărirea abdomenului slăbit şi micşorarea uterului poţi începe chiar după naştere cu exerciţii fizice uşoare, practicate zilnic. La început lucrează uşor, deoarece ligamentele sunt încă moi şi destinse, şi opreşte-te întotdeauna când simţiţi dureri sau oboseală. O modalitate uşoară de a-ţi întări muşchii abdominali e „să-ţi sugi burta” când dai aerul afară, menţinând-o asfel câteva secunde şi apoi relaxându-te. Încearcă să faci asta cât de des poţi.

După ce perioada de lăuzie s-a încheiat, se pot adăuga exerciţii moderate de aerobic ce pot fi executate acasă sau la sala de gimnastică, sub îndrumarea unui specialist. Ideal este să ajungi la cel puţin 150 de minute pe săptămână, în sesiuni de 20-30 de minute pe zi. Deşi îţi vei recăpăta silueta dinainte de naştere în câteva luni, s-ar putea ca muşchii abdomenului să nu mai aibă acelaşi tonus ca înainte, deci fii realistă în aşteptări.

  1. Să fie echilibrată. Un regim alimentar restrictiv poate avea rezultate dezastruoase asupra organismului şi psihicului mamei, care are nevoie de cel puţin 6 luni de recuperare. Chiar dacă alăptezi, nu te priva de substanţele nutritive necesare organismului, ci concentrează-te asupra calităţii alimentelor care îți oferă din plin energia necesară îngrijirii bebeluşului.

Calciul din lactate, proteinele şi fierul prezente în peşte şi în carnea slabă de pui şi vită, glucidele din cerealele integrale vitaminele din fructe şi legume, sunt cele mai importante componente din laptele matern, dar nu trebuie să lipsească din alimentaţia mamei, chiar dacă nu alăptează.

Nu sunt bune nici pentru mamă, nici pentru copil: prăjelile, mai ales în grăsimi animale, alcoolul, grăsimile hidrogenate (margarina), afumăturile, mezelurile, conservanţii, dulciurile concentrate, băuturile acidulate care imită sucurile naturale, excesul de sare sau ardei iuţi, băuturi excitante (energizante, ceai negru, ceai verde etc.), consumul de droguri, fumatul, medicamentele (fără acordul medicului). Toxinele din alimentele procesate se transmit bebeluşului prin laptele matern.

  1. Să te hidratezi şi să dormi bine. Deşi un somn de opt ore pe noapte pare un ideal dintr-o altă viaţă din cauza bebeluşului care se trezeşte la cele mai incredibile ore, privarea de somn influenţează negativ procesul de slăbire. Corpul obosit eliberează cortizol şi alţi hormoni de stres care favorizează creşterea în greutate şi neglijarea îngrijirii personale. Faimosul „dormi odată cu bebeluşul” este cel mai bun sfat pentru sănătatea mămicii.

De asemenea, hidratarea este un aspect important în procesul slăbirii sănătoase. Consumul de lichide previne deshidratarea şi consumul excesiv de alimente, crescând senzaţia de saţietate. Consumă 2-3 litri de apă pe zi chiar dacă nu îți este sete, dar nu mai mult de 4 litri pentru că se inhibă secreția de lapte. Pe lângă apă din belşug, consumă ceaiuri neîndulcite şi smoothie-uri de fructe şi legume preparate în casă, evitând băuturile procesate şi carbogazoase, chiar dacă nu conţin zahăr.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa