Depresia postnatală – cum se manifestă și ce trebuie să faci pentru a o depăși

Theodora Fintescu, redactor
depresie părinți
FOTO: Shutterstock

Depresia postnatală se instalează în primul an de viață al copilului și are impact semnificativ asupra mamei și a întregii familii. Depresia de acest tip afectează cel puţin una din 10 mame și nu este influențată de zona geografică, rasă sau venit. Atât mama, cât și cei din jur trebuie să fie conștienți de faptul că această tristețe de după naștere nu este nici alegere, nici moft sau răsfăț, ci mai degrabă o boală care aduce cu sine multă suferință. Cazurile ușoare se rezolvă rapid, însă în cele medii și grave poate fi nevoie de psihoterapie și chiar medicație. Lăsată netratată, depresia postnatală reduce semnificativ calitatea vieții mamei și, implicit, a copilului. Mai mult, în cazuri extreme, viața mamei și a copilului pot fi puse în pericol.

În primele două luni după naștere, 80% dintre mame experimentează simptome precum: fericire extremă, urmată de tristețe profundă, într-o perioadă extrem de scurtă de timp (pot fi și în decurs de câteva minute), oboseală, iritare continuă, senzația că e depășită de situație, anxietate. Toate acestea fac parte din ”baby blues”, o tristețe din cauze exclusiv hormonale, caracteristică perioadei de după naștere. Practic, într-o perioadă extrem de scurtă, valorile hormonale ale mamei se modifică semnificativ. După ce ating un minimum, ele încep să revină la valori normale și stările mamei se normalizează. Dacă aceste simptome persistă mai mult de două săptămâni, nu mai vorbim de baby blues, ci de depresie postnatală, conform NHS (Sistemul Național de Asistență Medicală al Marii Britanii).

Sunt predispuse la depresie postpartum femeile care au avut în trecut episoade depresive, care au/ au avut boli psihice, care au trecut prin traume, care suferă de sindrom premenstrual sever și cele care au avut parte de o naștere traumatizantă (fie din cauza complicațiilor, fie a unor eventuale probleme de sănătate cu care s-a confruntat copilul). De asemenea, depresia se instalează mai ușor în cazul femeilor care nu beneficiază de sprijin emoțional din partea partenerului de viață și a familiei/ prietenilor precum și a celor care trăiesc într-un mediu stresant.

E important să ținem cont de faptul că un bebeluș aduce o încărcătură emoțională puternică pentru părinții săi, iar aceștia au, la rândul lor, propriul bagaj emoțional. Dacă au avut o copilărie dificilă, în care nevoile nu le-a fost ascultate și în care nu au avut parte de un atașament securizant, le va fi și mai greu să se adapteze la noua viață. Tocmai din acest motiv, depresia nu îi ocolește nici pe tați și se vorbește tot mai mult în ultimii ani despre depresia postnatală la bărbați. Și ei se pot simți compleșiți după apariția copilului, neglijați de partenera de viață, extenuați și iritați.

Semne că ești în depresie

Simptomele depresiei postnatale pot apărea oricând în primul an de viață al copilului și variază de la cele ușoare, la cele severe. Iată care sunt acestea:

  • Dispozitie tristă în cea mai mare parte a zilei și nevoia de a plânge mult
  • Gânduri negative în privința copilului și ale tale, în rol de mamă
  • Diminuare semnificativă a interesului sau a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile
  • Pierdere semnificativă în greutate sau luare neobișnuită în greutate
  • Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi
  • Agitație sau lentoare psihomotorie
  • Oboseală sau lipsă de energie
  • Sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă (care pot viza inclusiv copilul)
  • Diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra
  • Gânduri recurente de moarte
  • Îngrijorare permanentă în ceea ce privește copilul

Unele femei se confruntă doar cu câteva dintre aceste simptome, altele cu foarte multe. Intensitatea trăirilor diferă de la o mamă la alta, la fel și durata de manifestare. Simptomele depresiei postpartum seamănă cu cele ale depresiei clasice, cu diferența că, în plus, apar și o serie de trăiri care vizează copilul și relația mamei cu el. Acest lucru o face și mai apăsătoare, mama simțindu-se vinovată că nu îi poate oferi celui mic stabilitate emoțională și atenție.

Cât durează depresia postpartum și când se folosesc pastile de depresie

La nivel personal, poți începe cu pași mici, prin a cere ajutorul partenerului, familiei sau prietenilor. Roagă-i să te ajute cu treburile gospodărești (gătit, curățenie, cumpărături), iar tu concentrează-te pe propria odihnă și pe copil. Fără să facă miracole, sportul și somnul suficient au o influență pozitivă asupra stării de bine. O alimentație echilibrată și timpul alocat propriilor plăceri contribuie semnificativ la îmbunătățirea situației.

Atât psihoterapia, cât și medicamentele s-au dovedit eficiente în tratarea depresiei postnatale. Ele funcționează atât împreună cât și separat. În vara anului 2023, FDA (Agenția Americană pentru Alimente și Medicamente), a aprobat prima pastilă destinată cu precădere tratării depresiei postpartum. Spre deosebire de psihoterapie și tratamentele existente deja împotriva depresiei, noul tratament acționează rapid, în doar trei zile. Pentru ca medicamentul să ajungă în Europa și, implicit, în România, el va trebui aprobat inițial de EMA, Agenția Europeană pentru Medicamente.

Tratamentul cu această pastilă (Zuzuvae) constă în administrarea unei pastile pe zi, timp de 14 zile, iar efectele încep să se simtă după aproximativ trei zile. Efectul medicamentului, conform studiilor făcute până acum, durează cel puțin patru săptămâni de la ultima doză (studiile nu au cuprins perioade mai îndelungate). În cazul antidepresivelor folosite în mod curent, efectele apar în 15-20 de zile. Fără tratament sau consiliere/ psihoterapie, depresia postpartum poate dura câteva luni sau chiar câțiva ani.

Judite Blanc, profesor de psihiatrie, este de părere că acest tratament ar trebui folosit cu precădere de femeile care, dintr-un motiv sau altul, nu au acces la psihoterapie sau tratamente de lungă durată. „Medicamentele nu trebuie să fie prima opțiune de tratament pentru afecțiuni mentale, mai ales în cazul copiilor, al femeilor și al persoanelor care provin din populații asuprite de-a lungul timpului”, a spus ea, citată de CNN.

Mituri despre depresia postnatală

  • Se spune că depresia postnatală ar fi o formă mai ușoară a depresiei. Nu, nu există așa ceva. Depresia postnatală este la fel de gravă ca alte forme ale depresiei.
  • Se spune că se datorează în exclusivitate transformărilor hormonale, iar simptomele ei vor dispărea odată cu revenirea la valori normale. Nu, depresia postanatală este mai mult decât „baby blues” posibile.
  • Un alt mit este că depresia postanatală dispare de la sine. De fapt nu se întâmplă asta, iar rămasă netratată poate să ducă la complicații. În plus, depresia mamei va avea efect și asupra bebelușului.

Depresia postnatală netratată influențează și copiii

Neglijată timp îndelungat, depresia postnatală poate să aibă efecte pe termen lung nu doar asupra mamei și a partenerului ei, ci și asupra copiilor. De aceea, este foarte important ca părintele afectat să primească îngrijiri de specialitate. Netratată, depresia postnatală influențează dezvoltarea copilului din punct de vedere emoțional și pot apărea inclusiv întârzieri în dezvoltarea cognitivă.

O mamă care nu se simte bine nu poate avea grijă de copil astfel încât acesta să se dezvolte optim. Mai mult, copiii mici își armonizează starea cu ceea ce transmite mama lor. Iar o mamă tristă nu poate să transmită bucurie de viață.

În plus, partenerii femeilor care suferă de o depresie postnatală sunt ei înșiși predispuși la a suferi de o formă de depresie. Ca atare, nici unul dintre părinții copilului nu va fi disponibil emoțional, iar acest lucru are impact sever asupra dezvoltării ulterioare a copilului.

„Când ai prea multe de făcut, cu o miză percepută că fiind foarte mare (bunăstarea copilului tău), ca să poţi să le faci pe toate trebuie să intri adesea într-un mod de „război” în care anxietatea e mai mare, hormonii de stres (adrenalină, cortizol) sunt secretaţi în cantitate mare, pe scurt organismul, condus de instincte, investeşte mult în „clipa prezentă” că să iasă din impas. Din fericire, putem duce mult mai mult decât ne imaginăm şi în majoritatea cazurilor nu ajungem la un episod depresiv major. Mult mai frecvent ajungem la o oboseală extremă, care e modul corpului de a ne semnala că avem nevoie de pauză. Adevărul e că nu suntem proiectaţi pentru multitasking, aşa că mamele, care nu vin cu nişte instrucţiuni presetate de utilizare a bebeluşului, au nevoie din plin de ajutor”, a declarat psihiatrul Vlad Stroescu într-un interviu acordat Totul Despre Mame.

DISCLAIMER: Totul Despre Mame încurajează mamele care se simt copleșite să apeleze la ajutor de specialitate, pentru binele lor și al copilului. Există asociații care oferă consiliere față în față, online sau telefonic. Unul dintre proiectele de sprijin disponibil și pentru mame este DepreHub, cu un call center la care se poate suna non stop, gratuit și unde răspund psihologi: 0374.456.420

Te-ai luptat sau te lupți cu depresia? Cum ai gestionat provocările după ce ai devenit mămică și care au fost cele mai grele situații cărora a trebuit să le faci față? Povestește-ne cum reușești să-ți gestionezi, pentru a le ajuta în felul acesta și pe altă mame să înțeleagă ceea ce simt și să știe că nu sunt singure. Trimite-ne povestea ta pe adresa [email protected], cu titlul Depresia-Povestea mea, și o vom publica, cu numele tău sau sub protecția anonimatului, în funcție de cum îți dorești. Mulțumim!

Dacă ți s-a părut interesant acest articol despre depresia postnatală, te invităm să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa