Deși pot să apară la orice vârstă, chisturile mamare sunt mai frecvente la femeile aflate înainte de menopauză (sub 50 de ani), dar și la cele în post-menopauză care urmează o terapie hormonală. Acestea le face să nu fie deloc rare. Majoritatea femeilor au unul sau mai multe chisturi mamare, în unul sau la amândoi sânii. La palparea sânului, unele chisturi mamare se pot simți ca un ciorchine de strugure – când formațiunile sunt pline cu lichid, sau ferme, tari, pentru că pot conține și păr, oase sau țesut.
Nu stăm în fiecare zi să ne verificăm sânii și poate că puține dintre noi, atunci când merg la medicul ginecolog, aduc în discuție și examinarea bustului. Cu toate astea, ar fi bine ca atunci când ajungem în cabinetul doctorului pentru consultația anuală să ne trecem pe listă și un control al sânilor, zonă în care pot apărea chisturi mamare depistabile în urma palpării.
Ce sunt chisturile mamare
Chisturile mamare sunt formațiuni benigne (necanceroase). Reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale nodulilor la sân și se pot dezvolta în unul sau în amândoi sânii. Se crede că se dezvoltă în mod natural pe măsură ce sânul se schimbă odată cu vârsta, datorită modificărilor normale ale nivelurilor hormonale. Este absolut normal să apară mai mult de un chist.
Sânii sunt formați din lobi (glande producătoare de lapte, numite glande mamare) și canale care transportă laptele la mamelon. Glandele mamare sunt înconjurate de țesut fibros, cu rol de susținere, și grăsime, cunoscut sub numele de țesut mamar. Acest țesut conferă sânilor dimensiunea și forma lor. Uneori, glandele de lapte se pot umple cu lichid, formând chisturi mamare.
De ce apar chisturile mamare
Chisturile pot apărea în mod natural pe măsură ce sânul se modifică odată cu vârsta, din cauza modificărilor normale ale nivelurilor de estrogen. În timpul ciclului menstrual, estrogenul determină producerea de lichid. Deși se pot forma la orice vârstă, chisturile mamare sunt cele mai frecvente la femeile peste 35 de ani.
Una dintre cauzele apariției chisturilor este prezența în exces a estrogenului, hormon responsabil cu dezvoltarea țesutului mamar. În perioada premergătoare menstruației acestea se pot mări. În timpul sarcinii, spre exemplu, chisturile mamare pot dispărea, dar pot reveni după naștere. De asemenea, apariția lor poate fi influențată de tratamentul cu anticoncepționale. La menopauză, pe măsură ce nivelul de estrogen scade, chisturile încetează să se mai formeze, însă dacă există o terapie hormonală la această vârstă, acest lucru le poate face să se formeze încă.
Unele dintre chisturi se dezvoltă foarte repede după care intră într-o perioadă lungă de stagnare. Altele cunosc o evoluție constantă, mărindu-și volumul într-o perioadă mai lungă, devenind dureroase la atingere. Chisturile mamare nu sunt deloc rare, dar rareori pun probleme de sănătate, fiind în majoritatea covârșitoare a cazurilor formațiuni de natură benignă.
Este bine de știut că există la nivelul sânilor și chisturi care nu pot fi percepute la o simplă palpare a sânului. De existența acestora putem afla numai în urma unei mamografii sau ecografii a sânului. De aceea, consultul de specialitate poate releva cu precizie prezența acestor formațiuni, precum și tratamentul care se impune în ceea ce le privește.
De câte tipuri sunt chisturile mamare
Există mai multe tipuri de chisturi mamare, ne explică dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie:
- chisturi mamare simple – conținutul lor este format exclusiv din lichid. Acestea sunt chisturi benigne (necanceroase). Șansele ca ele sa se transforme în ceva periculos sunt aproape inexistente, spune doctorul.
- chisturi mamare complicate – conținutul acestora este neomogen, cu pereți subțiri, nevascularizați.
- chisturi mamare complexe – și acestea prezintă un conținut neomogen, însă pereții lor sunt groși și vascularizați.
Chisturile mici și simple se urmăresc periodic la medicul specialist, fără să necesite un tratament de cele mai multe ori. Însă pentru cele complicate este nevoie de biopsie, pentru a exclude diagnosticul de cancer.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie
Cum se tratează chisturile mamare
Tratarea chisturilor nu este necesară decât în cazul în care acestea sunt dureroase, cresc foarte mult în volum și reprezintă un real disconfort. Deși nu sunt periculoase, doar medicul poate aprecia dacă este nevoie de o intervenție pentru diminuarea sau eliminarea lor completă.
Prin drenare
În primă fază, medicul poate recomanda antiinflamatoare care să tempereze durerea. Ulterior, se poate pune în practică drenarea lor. Acest procedeu constă în aspirarea cu un ac fin a lichidului din interiorul acestora. Eliminarea lichidului din chist se face pentru a înlătura durerea sau disconfortul pe care aceste chisturi le provoacă. Dar această procedură se poate face numai dacă chistul se simte la palpare, nu și în cazul formațiunilor chistice sesizabile doar ecografic.
Foarte rar lichidul absorbit din chist este dus la analize suplimentare. Dacă lichidul se formează din nou în chistul drenat, este necesară o evaluare în amănunt a acestuia și o posibilă intervenție chirurgicală pentru eliminarea completă a sa. xxxxx
Prin administrarea de contraceptive orale sau sistarea tratamentului hormonal
Aceste două opțiuni de tratament se pot folosi în două perioade distincte din viața femeii. Folosirea contraceptivelor orale pentru reglarea ciclului menstrual ajută la reducerea apariției chisturilor mamare. Pe de altă parte, după instalarea menopauzei, sistarea tratamentului hormonal administrat până la menopauză poate reduce formarea chisturilor.
Prin intervenție chirurgicală de îndepărtare
Îndepărtarea prin intervenție chirurgicală a chisturilor mamare este o opțiune care se folosește doar în cazuri neobișnuite. Spre exemplu, atunci când un chist care cauzează disconfort apare în fiecare lună, ori dacă acesta conține un lichid cu sânge.
Soluții pentru minimizarea disconfortului
Nu putem preveni apariția chisturilor, dar putem pune în practic, acasă, câteva sfaturi care ne ajută să minimizăm disconfortul creat de chisturile mamare:
- poartă un sutien care să susțină sânii, chiar și atunci când ești acasă. Limitarea mișcărilor țesutului mamar poate ajuta la ameliorarea disconfortului;
- evită/elimină cafeaua și băuturile sau alimentele care conțin cafeină (ciocolata). De asemenea, redu consumul de grăsimi din dietă. Modificarea nivelului de acizi grași din organism ar putea ajuta la ameliorarea durerilor de sâni;
- folosește comprese calde sau dușuri calde pentru a ameliora durerile;
- ține un jurnal al durerilor de sâni. Acest lucru poate fi util în determinarea momentului în care apr aceste dureri în raport cu menstruația sau cu alți factori declanșatori (cum ar fi cofeina);
- medicina alternativă ne pune la dispoziție calitățile uleiului de primulă. Supliment pe bază de acizi grași care se poate achiziționa din magazinele cu produse naturiste, uleiul de primulă a fost declarat de anumite studii de specialitate drept un ameliorator al disconfortului provocat de chisturile mamare;
- vitamina E și uleiul de in, arată cercetări recente, că ar fi utile în ameliorarea durerilor de sâni asociate cu sindromul premenstrual.
Când și cum se face autoexaminarea sânilor
Din cauza modificărilor hormonale aduse de ciclului menstrual care produce și modificări de structură ale sânilor, palparea acestora se face în a zecea zi a ciclului menstrual. Atunci sânii sunt mai puțin sensibili, iar și nodulii scad ca inflamare. Femeile la menopauză pot alege o anumită zi din lună pentru autoexaminarea sânilor.
Specialiștii recomandă ca autoexaminarea să se facă lunar, după împlinirea vârstei de 20 de ani, din două motive esențiale:
- tumorile canceroase sunt extrem de rare la această vârstă;
- până la 20 de ani, sânul este în continuă creștere și dezvoltare și anatomia sânului se schimbă în funcție de dezvoltarea corpului și modul în care se reglează ciclul menstrual.
Autoexaminarea e bine să se facă lunar, cam în aceeași perioadă, mai precis în primele 5 zile după terminarea sângerării menstruale. Se palpează întregul sân, inclusiv zona de la axilă și mamelonul, cu mișcări circulare, precise, dar nu extrem de ferme.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie
- CITEȘTE ȘI: Cum se face o autoexaminare corectă a sânilor
Un chist mamar crește riscul de cancer de sân?
E normal să te îngrijorezi dacă depistezi unul sau mai multe chisturi mamare și, uneori, chiar dacă știi că aceste formațiuni sunt benigne, tot s-ar putea să-ți faci griji cu privire la cancerul de sân.
Chisturile și tumorile pot fi asemănătoare, dar cauzele de apariție și evoluția lor sunt diferite. În cazul chisturilor complexe, există o probabilitate de 25% de a se transforma în tumori, mai ales dacă examenul imagistic (mamografia, ecografia) arată septuri (pereții dintre cavități) groase și vascularizate în interiorul lui. Diferența dintre noduli, chisturile complexe și tumori poate fi făcută doar cu ajutorul examenului imagistic (mamografie) sau după o biopsie a țesutului care este trimis la examenul anatomopatologic pentru examinare.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie
În concluzie, chisturile mamare apar ca răspuns la hormonii feminini obișnuiți și nu există nicio modalitate de a le preveni apariția. Putem doar să verificăm o dată pe lună țesutul sânilor și zonele învecinate lui, să mergem la controale de specialitate o dată pe an și să folosim opțiunile de ameliorare ale durerii și tehnicile de specialitate în cazul în care se impun intervenții medicale.
Dacă ai găsit informațiile necesare despre chisturile mamare, ai putea fii interesată și de:
- Îngrijirea sânilor înainte și după alăptare
- Alăptarea pe înțelesul tuturor cu dr. Jack Newman
- Soluții pentru cele mai frecvente probleme de alăptare
