Peste 5 milioane de români trăiesc în străinătate, au prieteni, familii și copii născuți acolo, copii care ajung să vorbească mai bine limba țării în care locuiesc decât pe cea maternă. Deși au plecat din țară pentru o viață mai bună, ”acasă” tot România rămâne. Și asta pentru că cei dragi lor sunt în țară, iar dorul de ei, de casa părintească și de locurile natale nu poate fi înlocuit nici de nimeni și de nimic.
Prin urmare, bucuriile și problemele celor de acasă sunt și bucuriile și problemele lor, iar când părinții sau bunicii din țară dau de greu, știu că nepoții și copiii aflați la mii de kilometri le sunt sprijin. Și de multe ori și reciproca e valabilă, în special în cazul mamelor, care au nevoie de ajutor după naștere și apelează la cei de acasă.
Acasă e locul în care te simți în siguranță și pe care vrei să îl știi în siguranță
Deși sunt convinși că traiul în străinătate are o serie de avantaje, atât pentru ei, cât, mai ales pentru copii și viitorul lor, sentimentul de ”acasă” îl au tot în România.
Luiza are 39 de ani și cu 9 ani în urmă, imediat după nașterea primului copil, s-a mutat cu soțul și cu cel mic în Belgia. Cinci ani mai târziu avea să nască din nou, de data aceasta acolo, cel de-al doilea copil. Trăind în zona flamandă, copiii ei vorbesc acum perfect neerlandeza (flamanda), pe care au învățat-o la grădiniță, respectiv la școală, iar părinții se descurcă în viața de zi cu zi cu franceza și engleza (pe care o vorbesc în special la serviciu).
”Dorul de România e pentru mine în primul rând dorul de familie și de prieteni, și apoi de locurile familiare. România este încă ”acasă” pentru mine, pentru că cei mai dragi sunt acolo. Ținem legătura telefonic și pe social media constant. Înainte de pandemie, veneam în țară cel puțin o dată pe an. Acum, ne-am întors pentru prima dată după aproape doi ani de pauză și abia așteptăm să ne vaccinăm cu doza a doua să putem face reuniune de familie”, spune Luiza.
La nașterea celui de-al doilea copil, tatăl Luizei s-a mutat pentru o perioadă cu ei, pentru a-i ajuta. ”Concediul de maternitate e 3 luni în Belgia, iar cel parental, 4 luni. Copiii sunt primiți la creșă de la vârsta de 3 luni. Majoritatea mamelor care lucrează se întorc la serviciu după maximum 7 luni (multe chiar după 3 luni, pentru a-și păstra parentalul pentru viitor, acesta putând fi luat oricând, până la vârsta de 8 ani a copilului)”, explică Luiza care, după plecarea tatălui a fost nevoită să apeleze la o bonă. Pentru multe mame din străinătate, revenirea la serviciu la o vârstă atât de fragedă a copilului este un moment delicat, iar atunci au nevoie cel mai mult de sprijinul unei persoane de acasă (de cele mai multe ori bunică sau bunic), alternativa fiind bona, o soluție mai puțin comodă.
„Sistemul românesc este mai flexibil și mai accesibil”
În ciuda distanței, familia rămâne familie, iar bucuriile și problemele se împărtășesc tot cu cei dragi. În familia Luizei, când cineva are o problemă medicală, toată lumea se implică. ”Obișnuim să ne sfătuim între noi când cineva din familie are o problema de sănătate și încercăm să căutăm cel mai bun specialist. De exemplu, stomatologul la care merg în România mi-a fost recomandat de un unchi, iar eu am găsit un super medic de familie pentru verișoarele mele. Cele mai bune recomandări sunt cele bazate pe experiența directă a prietenilor sau cunoștințelor, iar când nu găsim așa, ne informam online”.
Comparând sistemul medical românesc cu cel belgian, Luiza a constatat că în România există flexibilitate mare în ceea ce privește accesul la medici și servicii medicale. Pentru că stilul în care se practică medicina e diferit, Luiza spune că, deseori, simte nevoia de a discuta și cu un medic român despre problemele de sănătate ale ei sau ale copiilor. ”Deseori, simt nevoia unei a doua păreri și ar fi ideal să o primesc chiar și online de la un medic român, pentru că perspectiva e diferită”.
Cei care nu vorbesc limba, parcurg distanțe mari pentru a ajunge la medici români
În ceea ce privește comunicarea cu medicii belgieni, Luiza spune că majoritatea celor cu care a intrat în contact vorbesc fie franceză, fie engleză, limbi pe care ea le stăpânește bine. Are însă prietene românce care, din cauza barierelor lingvistice, apelează exclusiv la medici români. Indiferent de situatie, concluzia este aceeasi: indiferent de cat de mult cunosti o limba straina, despre intimitatea sanatatii tale vorbesti altfel in limba materna.
”Comunicarea este o problema reală în accesarea serviciilor medicale în străinătate, multi români preferă să caute medici dintre conaționali. Am o prietenă care vorbește franceză foarte puțin și engleză deloc. Când a avut nevoie, i-a fost foarte dificil sa se înțeleagă cu medicii și a apelat telefonic la un medic din România pentru explicații și recomandări”.
Tot ea spune însă că accesul la medici români care trăiesc și lucrează în Belgia este destul de complicat, pentru că nu sunt atât de mulți și deseori cabinetele sunt departe, în alt oraș. ”Cunosc femei care au mers să nască cu medic roman într-un oraș la 30 de km de casa lor, chiar dacă erau spitale bune și foarte bune în maximum 10 km. Dacă nu vorbești limba medicului, e imposibil să te înțelegi și toți cei care nu se descurcă cu limba caută români, pentru că nu au cum să își explice simptomele și nici nu înțeleg recomandările”, explică ea.
Românii plecați își doresc medici români
Cu gândul la românii plecați în străinătate și la nevoia lor de a avea acces pentru ei, pentru copii și pentru rude la servicii medicale de calitate și accesibile, Rețeaua de sănătate Regina Maria a lansat abonamentul „Dor pentru tine”, adresat celor plecați din România, adulți și copii, dar și unul pentru familiile lor, rămase acasă – denumit „Dor pentru ai tăi”.
Interesul românilor plecați pentru accesarea serviciilor medicale la distanță a fost evident în perioada pandemiei, când peste 2.000 de români din afară au accesat Clinica Virtuală, platformă pentru consultații online lansată de Regina Maria în aprilie 2020.
Ce servicii medicale speciale include acest nou abonament verifică AICI. În plus, Rețeaua de sănătate Regina Maria a inițiat și un studiu social despre Dor- poate cea mai cunoscută afecțiune (nerecunoscută încă oficial), cu simptome și efecte care afectează multe persoane aflate departe de casă. Vă invităm să completați chestionarul online despre Dor, instrument creat alături de antropologul Alexandru Dincovici.
