Copilul meu cel mic este în ciclul școlar primar și nu vrea să își facă temele pe care le primește de la învățătoare. Pur și simplu nu vrea. Mereu și mereu le face „mai târziu”, iar „mai târziu” ăsta înseamnă undeva în creierul nopții când amândoi suntem extrem de obosiți și ne transformăm în două pisici zbârlite în luptă pentru teritoriu. El luptă pentru dreptul lui de a nu-și face temele, eu pentru credința că fără să exerseze ce face la școală nu are cum să reușească.
Nu e ușor să deprinzi un copil cu programul de școală și să îl faci să învețe din propria voință. Mereu va fi altceva mai important de făcut. În primii ani, vor fi mașinuțe de așezat, baze de război de construit, păpuși de măritat, episoade noi de desene animate de văzut. Apoi, vor fi copii pe-afară, apoi filme de văzut la cinematograf și-apoi iubiri de trăit. Temele rămân undeva în planul Z, iar nouă, părinților, nu ne rămâne decât să repetăm ca niște mori stricate placa cu ”pentru tine înveți”.
Ce variante are un părinte când copilul nu vrea să își facă temele?
La copilul care nu vrea să-și facă temele nu funcționează nimic. Pedepsele? Ei, aș? Ce-ai putea să-i faci? Să-i iei jucăriile, telefonul? Poate să stea cu ochii în tavan cu orele și să nu facă nimic. Evident, nici temele. Recompensele? Nu vrei să vezi cum arată o temă făcută doar pentru niște bani de buzunar în plus. O caracatiță beată, legată la ochi probabil că ar fi scris mai frumos, mai ordonat.
Și-atunci ce-ți rămâne de făcut când copilul nu vrea să-și facă temele? Răspunsul psihologilor: totul și nimic.
Trebuie să înțelegi în primul rând că tema este a copilului, nu a ta. Este între el și profesor. Nu-ți mai pierde nopțile gândindu-te la ce strategie trebuie să abordezi, ci ia-l cu binișorul. Știi cum se zice: cu răbdarea treci și marea. În cazul nostru, marea de teme.
E frustrant să ajungi acasă de la birou, să învârți în 5 oale pe foc pentru cină, să te mai gândești și la raportul pe care trebuie să îl predai a doua zi la prima oră și să te duci plină de speranță în camera copilului și să îl întrebi: ”Ia zi, mami, te ajut cu ceva la teme? Ia să vedem ce ai pentru mâine.” Și el (sau ea, după caz) să se scarpine în cap, să dea din colț în colț, și să îți explice că nu a avut timp. Nu mai fierb doar oalele pe foc, ci și nervii tăi, la început la foc mic, ca mai apoi să clocotească pe măsură ce îți dai seama că vă vor prinde zorii în încercarea de a termina toate temele.
Pune reguli și nu lăsa loc de derogări de la ele
Trage aer în piept, calmează-te, că doar tu ești adultul. Roagă-l să pregătească toate caietele, cărțile și ce are nevoie și spune-i că revii în 5 minute.
Ca să nu ajungi în punctul acesta care poate degenera dacă se repetă seri la rând este bine ca de la începutul școlii să stabilești un set de reguli:
- Temele trebuie să fie gata în fiecare zi până la ora cinei. Îi poți lăsa libertatea să aleagă la ce ora se apucă de ele, în ce ordine le face. Important este să știe că are un deadline.
- Temele se fac mereu în același loc, fără televizor, telefon, tablete, boxe și orice alt lucru care i-ar distrage atenția. Una dintre marile probleme este că acasă există tot felul de factori care îi distrag copilului atenția, mai ales unuia care nu este înclinat spre studiu. El va sta cu urechile ciulite la televizorul care merge în camera alăturată, la discuția dintre părinți, va căuta orice motiv să mai amâne doar un pic momentul când se apucă de treabă.
- Limitează accesul la ecrane. Nu o face să pară o pedeapsă. Este o regulă a casei și este spre binele lui. Înlocuiește-le cu cărți, cu jocuri, cu activități gospodărești prin casă.
- Nu faceți nicio activitate în week-end până când temele nu sunt terminate. Ai grijă să și verifici.
Încearcă să afli de ce nu vrea să își facă temele
Înainte de a te enerva că pentru a nu-știu-câta oară nu și-a făcut temele, asigură-te totuși că a înțeles ce are de făcut. Uneori refuzul vine fie din faptul că nu are încredere că știe să le facă, fie pentru că nu a priceput ce i s-a explicat în clasă. Fii acolo lângă el și ghidează-i pașii astfel încât la final să creadă că el a găsit soluția.
În plus, nu trebuie să insiști, mai ales în clasele primare, pe ideea că ”școala este serviciul tău”. Copilului îi place să se joace și cel mai bine învață așa. Învățatul poate fi și distractiv și aceasta este partea care trebuie să o subliniezi. Chiar și cel care nu vrea să își facă temele va ceda la un moment dat și își va dori singur să se apuce de treabă.
Oricât de frustrant ar fi să vezi că vrea să facă orice altceva decât să își facă lecțiile, încearcă să nu țipi sau să îi arunci cuvinte grele. Noi am fost crescuți cu ”o să ajungi gunoier” (sau orice altă meserie care nu era doctor/avocat/inginer/profesor). Copilul se va simți neiubit, frustrat și va căpăta o anxietate și mai mare față de teme. Doar ele se interpun între iubirea părinților față de el. Dacă copilul nu vrea să își facă temele încearcă orice variantă, cu răbdare și fii acolo lângă el, să știe că se poate baza pe tine.