Prima zi a anului școlar 2025 nu a însemnat pentru toată lumea fast, discursuri sau fotografii cu părinți, copii și profesori veseli. În unele școli, au existat doar clase goale, reguli scurte trimise pe whatsapp și un ton sec. În loc de emoția clopoțelului, părinții au găsit porți deschise pentru câteva minute și profesori pregătiți să plece la miting. Între apelul sindicatelor la boicot și asigurările ministrului că elevii vor fi primiți în clase, realitatea a arătat altceva: o școală împărțită între curte și stradă.
„Stimați părinți, luni, 8 septembrie, nu se va organiza festivitatea de deschidere… vă rugăm să nu aduceți flori, vor fi refuzate.” „Stimați părinți, profesorii vor intra direct în clase împreună cu elevii. Părinții claselor pregătitoare îi pot însoți pentru acomodare.” „Bună ziua, luni, 08.09.2025, nu va avea loc festivitatea. Program redus: primar 9:00-10:30; gimnazial 9:00-10:00 și 12:00-13:00; liceal 9:00-10:00 și 12:00-13:00.” Mesaje ca acestea, sosite pe telefoanele părinților, au înlocuit invitația la festivități.
Între îndemnul sindicatelor la boicot și declarația ministrului – „niciun profesor nu-și va permite să nu primească elevii în școală și în clasă”, prima zi de școală 2025 a arătat tensiunea profundă din educație. Multe unități au renunțat la festivități, au scurtat programul și au rugat părinții să nu aducă flori, în timp ce o mare parte dintre profesori au plecat la protest.
Prima zi de școală 2025 fără festivități, următoarea poate fi fără ore: amenințarea grevei generale
Miezul nemulțumirii este combinat și, mai ales, cumulativ. Mărirea normei didactice, diminuarea sumei la plata cu ora, creșterea numărului de elevi la clasă (peste 30 în multe școli), plus sarcini birocratice care împing munca dincolo de cele 40 de ore reglementate au creat o presiune pe care mulți profesori o consideră imposibil de dus.
Pe de altă parte, reducerea procentului de acordare a burselor de merit și dispariția burselor de excelență trimit elevilor și părinților un semnal greșit: performanța nu mai este apreciată și nici consistent stimulată. Părinții se tem că aceste măsuri de austeritate vor scădea motivația, competiția sănătoasă și participarea la pregătiri suplimentare (olimpiade, proiecte, cluburi).
Un element-cheie al zilei a fost felul în care profesorii au legat cauza lor de interesul direct al elevilor. În numeroase cancelarii s-a spus răspicat că „protestăm pentru condiții normale la clasă” și pentru „bursele voastre”. Iar când dascăli respectați, implicați în pregătirea olimpicilor, spun că nu mai pot ține pasul cu volumul de muncă neremunerat, mesajul devine greu de ignorat.
Pentru familiile cu copii la început de drum (clasa pregătitoare) și pentru cei din clasa a IX-a – unii intrați fără examen grație rezultatelor la olimpiade – întrebarea e dureroasă: va mai conta, concret, munca aceasta? Dacă semnalele oficiale descurajează performanța, dacă orele reale se risipesc între clase supraaglomerate și hârtii dar și în școli comasate, dacă profesorii care fac mentorat gratuit după program ajung la epuizare, sistemul își erodează exact reperele de calitate.
„Copiii mei nu-s carne de tun!” Ce spun părinții despre prima zi
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu sintetizează într-o postare pe pagina lui de Facebook revolta parentală. Mesajul său vizează felul în care copiii au fost prinși între apelul sindicatelor la boicot și îndemnul oficial de a-i „aduce oricum” la școală: „Folosim copiii ca forță de presiune? Inventăm o activitate recreațională, copiii spărgători de grevă? Copiii mei nu-s carne de tun… N-are decât să facă ce vrea el (n.red: Ministrul Educației) cu copiii lui. Dar nu cu ai mei”.
În oglindă, vocile din curțile școlilor cer claritate și respect: „Ni s-a spus doar «program 8:00-9:00, fără poze, fără flori». Am fost. Acum așteptăm ședința cu părinții să aflăm dacă de mâine chiar încep orele normal.” (mamă, clasa pregătitoare, Sector 4). „Băiatul a avut o oră de dirigenție. Dirigintele a plecat la protest. Restul? Nu știm nimic. Așteptăm să vedem orarul și cum se procedează.” (tată, clasa a IX-a, București) „Am primit trei mesaje diferite în 24 de ore. Azi am stat o oră în curte și tot nu e clar ce urmează.” (mamă, gimnaziu, Cluj) „M-am pregătit cu buchetul, cum se face de o viață. Nici manuale n-am primit azi, că de asta m-am dus cu el.” (bunică, clasa I, Ilfov)
În această cheie, prima zi de școală 2025a fost trăită nu ca o sărbătoare, ci ca o probă de predictibilitate pe care școala n-a trecut-o. În fond, părinții nu contestă dreptul profesorilor de a protesta, ci felul în care copiii au fost chemați „să fie prezenți” în absența unor reguli clare.
Premiera ultimilor 35 de ani în Educație
În locul oficialităților și al discursurilor, curțile s-au golit rapid, iar mii de cadre didactice au plecat spre Piața Victoriei, unde protestul a strâns, potrivit relatărilor din presă, peste zece mii de participanți. De acolo, la prânz, coloana a pornit în marș pe Șoseaua Nicolae Titulescu – Podul Basarab – Șoseaua Grozăvești, spre Cotroceni, cu restricții de trafic anunțate pe traseu. Mesajul liderilor sindicali a fost limpede: „Protestul nostru este pentru stoparea măsurilor abuzive… cheltuielile pentru educație sunt o investiție, nu un cost”.
Cauzele invocate de dascăli s-au acumulat încă din timpul verii: scăderea cu aproximativ 50% a tarifului pentru plata cu ora prin noua formulă de calcul, discuțiile despre creșterea normei didactice, precum și presiunea claselor tot mai aglomerate. Toate acestea au aprins fitilul unui conflict care a început cu o zi fără clopoțel și ar putea continua, dacă negocierile eșuează, cu o grevă generală.
Mesajul final al ministrului: „Este aproape imposibil să fie abrogate acum măsurile fiscal-bugetare”
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, afirmă că, începând de mâine, orele de curs în toate școlile din România trebuie să se desfășoare în mod normal, dacă profesorii doresc să își ia salariile integral: „Toate orele trebuie să se desfășoare în mod normal, dacă oamenii doresc să fie plătiți și își respectă datoria morală față de copii”, a sunat declarația ministrului.
Tot el a ținut să precizeze pentru TVR Info și Agerpres limitele momentului: „Este aproape imposibil să fie abrogate măsurile fiscal-bugetare. Putem discuta atenuarea acestor măsuri, mai ales că sunt prezentate ca temporare, și să construim pentru viitor începând cu bugetul și reformele”, este declarația ministrului Educației.
