Negru în curțile școlilor, negru pe holurile liceelor și același mesaj transmis de elevii din România: „Educația nu se repară la croitorie”. Luni, 28 septembrie, elevii au venit îmbrăcați în negru, într-un protest față de proiectul de lege care ar introduce uniforma școlară obligatorie. Acțiunea a fost inițiată de Consiliul Național al Elevilor (CNE), iar participarea a fost voluntară.
Protestul a avut loc în zeci de școli din țară, iar imaginile publicate pe parcursul zilei arată grupuri de elevi îmbrăcați în haine închise, în curțile și pe holurile liceelor. Unii au ales o ținută complet neagră, în timp ce alții au purtat doar un tricou, un hanorac sau un alt articol vestimentar de această culoare. Proteste au fost semnalate în licee și școli din București, Mehedinți, Timiș, Arad, Vrancea, Teleorman, Sibiu, Arad, Suceava, Gorj, Dâmbovița.
„Sunt multe alte aspecte de schimbat în educație. Avem în continuare materii care nu ne folosesc la nimic”
Teodora, elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Capitală, spune că una dintre principalele nemulțumiri ale elevilor este felul în care a fost realizat proiectul de lege. În opinia ei, faptul că reprezentanții elevilor nu au fost chemați la dezbateri arată că vocea elevilor nu contează, chiar dacă decizia îi vizează în mod direct. Pentru ea, hainele sunt o formă de exprimare a personalității, iar obligativitatea unei ținute standard nu e altceva decât o limitare a libertății. „Mi se pare că sistemul educațional românesc are multe alte aspecte de schimbat înainte de a se pune problema introducerii uniformelor”, mai spune eleva. „Noi în continuare nu avem hârtie și săpun la baie, avem profesori neimplicați și materii care nu ne folosesc la nimic”.
- CITEȘTE ȘI: Protest în școli împotriva uniformei obligatorii. „Bullyingul nu se oprește dacă purtăm aceeași cămașă”
„Dacă ai uniformă și Jordan în picioare, nu rezolvi nimic”
Unul dintre argumentele invocate de inițiatorii legii este acela că purtarea uniformelor ar reduce diferențele economice vizibile între elevi și, implicit, situațiile de bullying asociate hainelor sau statutului financiar al familiei. Teodora consideră însă că o uniformă nu poate elimina aceste diferențe. „Accesoriile pe care o să le purtăm pe lângă uniformă tot vor arăta dacă cineva are mai mulți bani. Deci copiii se vor simți oricum diferiți. Dacă ai uniformă și Jordan în picioare, Iphone Pro Max în mână și geantă Gucci pe umăr, nu se rezolvă nimic”, spune eleva.
Și Ana Maria, de la Colegiul Național „Ion Neculce” din Capitală este de aceeași părere. ”Până la uniforme, școala ar trebui să ne ofere manuale, să nu mai nevoiți să împărțim patru copii o carte. Ne trebuie bănci ca lumea, să nu mai stăm la liceu în scaune de copii de clasa pregătitoare. Toți avem toți dureri de spate. Ne-ar trebui profesori care vin la ore”.
„Cheia combaterii bullyingului nu e în buzunarul uniformei, ci în educație”
Profesoara de limba engleză Lăcrămioara Bozieru, de la Colegiul Economic „A.D. Xenopol” din București, a povestit pe Facebook cum o elevă a fost descălțată de doi colegi pentru ca aceștia să verifice dacă încălțămintea ei era originală. Pentru profesoară, cazul este relevant tocmai pentru că arată cum diferențele dintre copii pot deveni criterii de comparație chiar și atunci când hainele sunt identice. „Cheia combaterii bullyingului nu e în buzunarul uniformei, ci în educație”, a scris aceasta.
Printre profesorii care au reacționat la proiect se numără Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București. Ea spune că nu și-a imaginat că, după 1990, Parlamentul va vota din nou introducerea uniformei obligatorii. Consideră că simbolurile școlii au mai multă valoare atunci când sunt asumate voluntar de elevi. Profesoara a povestit că, în 2023, le-a oferit absolvenților săi tricouri în culoarea școlii, cu stema acesteia, iar elevii le-au purtat cu mândrie. „Însemnele școlii mi s-au părut totdeauna recompense, nu mijloace de coerciție”, a transmis Silvia Mușătoiu.
„Educația nu se repară la croitorie”
Mesajul ales de Consiliul Național al Elevilor pentru protestul din 28 septembrie este „Educația nu se repară la croitorie”. Organizația susține că s-a opus proiectului încă de la început. Reclamă faptul că elevii nu au fost consultați suficient în procesul de elaborare și dezbatere a măsurii. Pentru reprezentanții elevilor, protestul nu este doar despre dreptul de a purta blugi, hanorace sau adidași la școală, ci și despre participarea elevilor la deciziile care îi privesc.
Organizația Salvați Copiii s-a solidarizat cu CNE și cu elevii care au participat la protest și a atras atenția că România are probleme mai importante legate de accesul la educație, sărăcie și excluziune socială. „Dacă uniforma este răspunsul, atunci întrebarea este greșită”, a transmis organizația. Salvați Copiii subliniază că o ținută identică nu poate rezolva analfabetismul funcțional, bullyingul sau diferențele mari dintre școlile din România.
Protestul are loc într-un moment în care proiectul privind uniformele obligatorii a trecut deja de Senat. Zilele următoare va fi dezbătut și votat în Camera Deputaților, forul decizional. Potrivit formei adoptate de Senat, uniforma ar urma să fie stabilită la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin regulamentul propriu. Proiectul prevede și forme de sprijin pentru elevii proveniți din familii cu venituri reduse.
