Judecătoria Oradea a fost recent scena unui proces ieșit din comun, în care un elev acuzat de acte de violență în școală a fost condamnat la măsuri educative după ce a refuzat să își ceară scuze față de colegul agresat. Într-o altercație care a avut loc în sala de informatică a Liceului Tehnologic Felix din Sânmartin, în mai 2022, adolescentul violent l-a agresat fizic pe unul dintre colegii săi, nou venit în școală după o perioadă petrecută în străinătate.
„Judecătoarea îi privește pe cei doi băieți ajunși în fața ei după o altercație în sala de clasă. Pentru magistrat, cazul e clar, acuzația e dovedită. Dar, înainte de a închide dezbaterile, face o ultimă încercare de a-i reconcilia pe împricinați, îndemnându-i la un gest de împăcare, pentru a-l salva pe agresor de pata din cazier. „Îmbrățișați-vă și dați-vă mâna”, le spune, solicitând tânărului inculpat: „Cere-ți scuze”. În sală s-a lăsat tăcerea. Ochii părinților, avocaților și asistenței stau ațintiți asupra băieților. Bătăușul strânge mâna întinsă de victima sa, dar rămâne nemișcat, cu o expresie încăpățânată pe chip. „Nu vreau!”, a zis, respingând îmbrățișările sau scuzele. Fără să mai insiste, judecătoarea a închis coperțile dosarului și a declarat ședința închisă”, redă cotidianul eBihoreanul.ro scena din sala de judecată.
Cum a ajuns adolescentul bătăuș să fie acuzat
Potrivit declarațiilor, conflictul a început după o glumă răutăcioasă făcută de adolescentul agresor pe seama colegului său, pe care l-a ironizat pentru înfățișare, insinuând că ar fi gay. Acesta din urmă, provocat, a răspuns ironic, ceea ce l-a înfuriat pe agresor, care a reacționat violent, aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii și împingându-l cu capul într-un monitor.
„În total, cred că i-a aplicat vreo șase lovituri cu pumnul în zona bărbiei, fără ca persoana vătămată să cadă. Aceasta a ținut tot timpul mâinile lăsate în jos, pe lângă corp, și nu a încercat să-l lovească pe suspect”, a povestit ulterior un coleg al celor doi la Poliția Oradea, unde părinții victimei au depus o plângere. Ulterior, și alți elevi au confirmat desfășurarea faptelor, dezvăluind anchetatorilor că agresorul are obiceiul să-i umilească și să facă glume nesărate pe seama lor. Adolescentul agresat se transferase de puțină vreme în liceu, după ce locuise cu familia mai mulți ani în străinătate și încerca să se acomodeze cu noii colegi.
Actul de violență din școală l-a costat pe agresor 25.000 de lei
Victima a avut nevoie de 4-5 zile de îngrijiri medicale, potrivit medicilor, însă polițiștii au vrut să renunțe la urmărirea penală. Procurorii Parchetului Oradea au respins propunerea, astfel că adolescentul bătăuș a ajuns la judecată. Și-a recunoscut vinovăția și a cerut să fie judecat după procedura simplificată, adică doar în baza probelor strânse de procurori. Pentru adulți, asta înseamnă reducerea limitelor pedepsei pentru fapta imputată, stabilită de Codul penal între 3 luni și 2 ani de detenție, în timp ce pentru minori, pedepsele constau în măsuri educative, așa că judecătorii puteau dispune o sancțiune mai ușoară, scrie eBihoreanul.ro.
Procesul s-a desfășurat la Judecătoria Oradea, iar judecătoarea Crenguța Crăciun a încercat să soluționeze conflictul propunând împăcarea și un gest de reconciliere. Pentru că agresorul a refuzat, judecătoarea a decis să închidă cazul și să impună o măsură educativă strictă: asistare zilnică timp de 5 luni și plata a 25.000 lei drept daune morale.
Asistarea zilnică este una dintre cele mai restrictive măsuri educative care nu implică detenția și care se aplică minorilor în România. Presupune monitorizarea atentă și îndrumarea adolescentului sub coordonarea serviciului de probațiune, pentru o perioadă stabilită de instanță. Programul poate include participarea la școală, implicarea în activități de voluntariat sau alte activități constructive. Măsura este destinată să corecteze comportamentul minorului, oferindu-i sprijin și orientare pentru a se reintegra corect în societate.
„Se cred cool dacă râd sau îi batjocoresc pe alții, puternici dacă îi lovesc, sau importanți dacă îi fac pe alții să se simtă inferiori”
Măsura luată de judecătoarea de la Oradea a fost dată după trei săptămâni de la ultimul termen de judecată, din 4 martie anul acesta. În motivarea sentinței, judecătoarea descrie comportamentul inculpatului drept o „formă de bullying”. „Nu i se poate tolera încălcarea normelor sociale și o conduită de tip bullying doar ca să se distreze”, a notat judecătoarea, arătând că unii tineri „se cred cool dacă râd sau îi batjocoresc pe alții, puternici dacă îi lovesc, sau importanți dacă îi fac pe alții să se simtă inferiori”. Or, astfel de abuzuri „lasă sechele și riscă să determine victima să se îndoiască toată viața de calitățile sale”.
Redimensionarea pedepsei la apel
În mai 2024, cazul a ajuns la Curtea de Apel Oradea și, după 5 luni de analiză, s-a decis reducerea măsurii asistării la 2 luni și a daunelor morale la 3.000 lei, considerând pedeapsa inițială excesiv de dură. Verdictul final, mult mai blând, a fost luat pe considerentul că „ar putea afecta viitorul educațional al tânărului inculpat”.
Cu toate acestea, avocata victimei, Simona Pașcu, a declarat că decizia instanței este un exemplu suficient pentru a descuraja astfel de agresiuni în mediul școlar. „Noi am dorit ca agresorul să conștientizeze consecințele faptelor sale și să înțeleagă că nu poate lovi pe cineva doar pentru că i se pare amuzant. De altfel, amândoi au tras o lecție importantă: în fața instanței trebuie să răspunzi pentru faptele tale, iar clientul meu a înțeles că legea îi protejează pe cei corecți,” a declarat Pașcu pentru aceeași publicație.
Cum se „alege” un adolescent cu cazier judiciar
Cazierul este o evidență individuală care se ține la Inspectoratele de Poliție Județene și la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Informațiile de natură penale – infracțiuni săvârșite, pedepse – care pot alcătui un cazier judiciar în cazul unui minor se înregistrează doar în anumite condiții, în funcție de vârsta minorului și de gravitatea faptelor săvârșite. Codul Penal al României prevede următoarele:
- Minori sub 14 ani nu răspund penal în România, ceea ce înseamnă că nu pot avea cazier judiciar, chiar dacă ar comite fapte ilicite.
- Minori între 14 și 18 ani pot răspunde penal doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ (adică au înțeles consecințele acțiunilor lor). Dacă instanța constată că minorul are discernământ și este găsit vinovat de o infracțiune, atunci faptele pentru care a fost condamnat vor fi înscrise în cazierul judiciar.
În cazul minorilor, pedepsele pot fi mai blânde și, de obicei, constau în măsuri educative, cum ar fi supravegherea, consilierea sau internarea într-un centru educativ sau de detenție special destinat minorilor. Cazierul judiciar pentru minori nu este accesibil publicului și este folosit doar în scopuri legale specifice, la solicitarea anumitor instituții (cum ar fi pentru angajare sau pentru obținerea permisului de port-armă).
Ce prevede Legea nr. 290/2004 cu privire la condamnările minorilor și la pedepse
Legea nr. 290/2004 prevede că în cazierul judiciar al minorilor sunt înregistrate anumite condamnări și măsuri educative, dar cu specificitatea că acestea sunt tratate diferit față de cele ale adulților, având în vedere că minorii se află într-o etapă formativă și că măsurile sunt menite mai degrabă să-i educe decât să-i sancționeze sever.
- Condițiile înscrierii condamnărilor și măsurilor educative – în cazierul judiciar al minorilor sunt înscrise condamnările definitive pronunțate împotriva acestora, dar și măsurile educative neprivative sau privative de libertate.
- Confidențialitatea datelor – informațiile din cazierul judiciar al minorilor sunt confidențiale și nu pot fi accesate de către oricine. Legea restricționează accesul doar la anumite instituții sau autorități care au motive justificate, cum ar fi organele de urmărire penală, instanțele sau instituțiile care necesită această informație pentru proceduri specifice.
- Ștergerea datelor din cazier – legea prevede termene mai scurte pentru ștergerea datelor din cazierul judiciar al minorilor, comparativ cu adulții, în funcție de natura măsurii educative aplicate și de îndeplinirea condițiilor de reabilitare. Scopul este ca minorii care s-au reabilitat și nu au săvârșit alte infracțiuni să aibă un cazier curat în momentul în care ating majoratul sau după ce măsura educativă a fost finalizată cu succes.
- Scopul educativ și de reintegrare – în cazul minorilor, cazierul judiciar și măsurile aplicate au mai degrabă un caracter educativ și corectiv decât unul punitiv. Acest lucru reflectă scopul legislației de a încuraja reabilitarea și de a preveni recidiva.
Astfel, Legea nr. 290/2004 recunoaște importanța unui tratament diferențiat pentru minorii care comit infracțiuni, oferindu-le o șansă reală de reintegrare și reabilitare, mai ales dacă aceștia își corectează comportamentul și respectă cerințele impuse de lege.
Violență gravă în școli. Cazul a atras atenția asupra intensificării acestui fenomen
Cazul a atras atenția asupra intensificării fenomenului de bullying și a violenței în școlile din România. Potrivit Poliției, cazurile de agresiuni din unitățile de învățământ preuniversitar sunt în creștere, iar autoritățile sunt preocupate de combaterea acestor comportamente distructive. Un alt caz grav de violență în școală a fost cel al elevului de 15 ani din Târgu Mureș care și-a lovit diriginta cu pumnii și picioarele sub privirile mamei lui.
Totul Despre Mame a scris AICI despre acest caz. Găsit vinovat pentru lovire și tulburarea liniștii publice, adolescentul a fost condamnat în luna octombrie, la șase luni de asistare zilnică și obligat să urmeze consiliere psihologică. Și în acel caz, judecătorii au fost uluiți de furia agresorului și de aceeași atitudine lipsită de regret când adolescentul a mărturisit că „nu regretă” ce a făcut. Deși a primit pedeapsa educativă maximă, în motivarea hotărârii instanța preciza că pedeapsa este prea blândă raportată la gravitatea faptelor. Și atrăgea atenția asupra lipsei cadrului legal pentru o soluție mai aspră. În România, legislația nu prevede pedeapsa cu lipsirea de libertate în cazul minorilor care comit infracțiuni ale căror pedepse sunt mai mici de 7 ani.
Luna trecută, a fost publicat în Monitorul Oficial Planul național de combatere a violenței școlare. Aplicabil din anul școlar 2024-2025, acesta include măsuri pentru prevenirea violenței școlare, formarea profesorilor și responsabilitățile școlilor și inspectoratelor și are valabilitate 3 ani, scrie Edupedu.ro. Principalele prevederi ale acestui plan vizează dotarea unităților de învățământ cu sisteme de supraveghere audio-video funcționale și cu funcție de stocare a datelor, identificarea și preluarea elevilor care au nevoie de suport psihologic specializat, precum și crearea unui echipe interinstituționale care să monitorizeze implementarea măsurilor.
