Un elev de la școala George Bacovia din sectorul 4 din București s-a aruncat de la ferestra unității de învățământ în timpul unei pauze, ieri 3 iunie 2021. Potrivit colegilor, copilul le-ar fi spus că nu mai suportă să trăiască din cauza umilințelor la care este supus.
La ora 16, în timpul unei pauze de 5 minute, un băiat s-a urcat pe pervazul unui geam de la etajul 1 și a sărit. În apropiere erau o mulțime de colegi și profesorul de serviciu, însă niciunul nu a putut să îl oprească, potrivit martorilor. „Când el a vrut să se arunce, colegii îl încurajau să sară, în loc să îl tragă sau ceva. Ziceau că nu ai curaj, SARI, SARI! L-au bătut colegii, îl jigneau, îl umileau”, spun unii dintre copiii care au asistat la scenă. Mai mult, mulți dintre colegii lui îl filmau cu telefoanele.
Autoritățile nu consideră că s-a întâmplat ceva grav
Copilul a sărit de la 5 m și s-a ales cu câteva leziuni ușoare. A fost transportat cu o ambulanță la spitalul Marie Curie pentru a i se face investigații suplimentare, însă s-a constatat că nu are nimic grav din punct de vedere fizic.
„Mi-a spus că este supărat, nu a justificat supărarea lui, am întrebat dacă supărarea lui merita aşa gest, a zis nu. El este o fire mai taciturnă asa…”
Dorina Constantin, directoarea şcolii „George Bacovia” din Bucureşti.
Nici inspectorul general ISMB nu consideră că s-a întâmplat ceva grav. „O joacă obişnuită… Ce sa va zic…a avut o stare de nervi. Nu neapărat s-a certat cu un elev, a evocat că a băut o … Cola. Pur şi simplu a fugit şi a sărit pe geam.”, a declarat Ionel Puşcaş, inspector general ISMB. Ionel Pușcaș a fost demis de ministrul educației Sorin Cîmpeanu, vineri, 4 iunie din cauza acestor declarații.
- CITEȘTE ȘI: Maria Nicolescu, scriitoare la 9 ani. A început să scrie pentru a trece de trauma bullyingului
Cu toate acestea, în ultima perioadă tot mai mulți copii ajung la Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia din București. Aici este îngrijit și elevul care ieri a sărit de pe geam. „Tot felul de comportamente autovătămătoare. Uneori sunt făcute impulsiv, copilul are un necaz ameninţător pentru el sau sunt altele bine plănuite şi documentate”, a declarat Florina Rad, medic psihiatric la „Obregia”.
Pandemia a agravat stările de anxietate ale copiilor
Peste 90% dintre elevi sunt afectaţi de izolarea din pandemie, de adaptarea la orele online şi apoi readaptarea în clasă, arată un studiu al organizatiei Salvati Copiii. Unul din doi adolescenti a fost diagnosticat cu anxietate. În şcolile din România există un consilier şcolar la 1300 de elevi.
La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullying-ul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
România are o lege anti-bullying
În 2019, în România, a fost adoptată o lege anti-bullying. Conform actului legislativ, „Violenţa psihologică-bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.”
Termenul de bullying a pornit din SUA, locul unde se pare că se întâlnesc tot mai des probleme de acest fel. Conform kidshealth.com, în Europa, 25% dintre școlile publice raportează faptul că bullying-ul printre copii se înregistrează săptămânal dacă nu zilnic. Și 1 din 5 elevi de liceu a mărturisit că a fost supus hărțuirii fizice și emoționale anul trecut. Este un raport îngrijorător. Ceea ce este îmbucurător, însă, este faptul că s-a conștientizat acest aspect atât în interiorul școlilor, cât și în familii, iar cei responsabili de educația copilului fac cât mai multe eforturi pentru a ține la distanță fenomenul.
Cum poți preveni fenomenul de bullying
Noi, părinții, putem lua atitudine și putem să ne pregătim copiii pentru a face față unor situații de bullying. Iată ce recomandă Steven A. Dowshen, un cunoscut specialist în psihologie pediatrică:
Vorbește cu copilul despre bullying
Înainte de a merge la școală sau înainte de a interacționa cu alți copii, copilul tău trebuie să cunoască termenul de bullying. Trebuie să știe că se poate aștepta să apară astfel de situații, iar tu sau un alt membru al familiei puteți împărtăși din experiențele trăite în școală. Dacă copilul deschide discuția și recunoaște că a fost agresat, felicită-l că este foarte curajos dacă a ales să împărtășească această experiență și oferă-i sprijinul tău necondiționat.
Înlăturați factorul care declanșează bullying-ul
Indiferent că este vorba despre banii de buzunar sau despre un gadget ce i-ar putea interesa pe copiii care hărțuiesc, poți ajuta la neutralizarea situației prin încurajarea copilului să nu mai aibă astfel de lucruri la el.
Învață-l să facă parte dintr-un grup pentru mai multă siguranță
Doi sau trei prieteni care stau împreună în pauză au mai puține șanse să fie agresați decât unul singur care este o țintă pentru bullying.
Bullying-ul nu reușește în cazul unui copil calm
Dacă un alt copil îl agresează pe copilul tău, cea mai bună apărare este să rămână calm și să ignore remarcile usturătoare, să-i spună primului să înceteze și pur și simplu să-și vadă de drum. Scopul agresorilor este să-i rănească pe ceilalți.
- CITEȘTE ȘI: Corina Dobre, psiholog: ”Bullying-ul debutează foarte timpuriu, chiar la începutul grădiniței”
Nu vă faceți dreptate singuri
Uneori, a vorbi cu părintele copilului agresiv poate fi o acțiune constructivă, însă, cel mai bine ar fi ca acest lucru să se întâmple în fața unui cadru didactic sau a unei alte persoane care poate media situația.
