Tusea convulsivă este o boală care, teoretic, nici nu ar trebui să mai existe. Cu o condiție: vaccinarea în sarcină (pentru a proteja nou-născutul), în primul an de viață, în copilărie și, ulterior, la maturitate, la fiecare zece ani. În familiile în care urmează să se nască un copil, vaccinarea adulților care petrec timp cu el ar trebui să fie un gest de normalitate, care l-ar proteja pe cel mic de tuse convulsivă până la momentul propriei vaccinări.
În România, reticența părinților față de vaccinare, vehicularea unor informații incorecte, fluctuațiile legate de stocurile de vaccin și lipsa de inițiativă a medicilor ginecologi, care rareori recomandă vaccinare DTPa în trimestrul trei de sarcină, fac ca mulți copii să se îmbolnăvească de pertussis și să se chinuie săptămâni întregi.
Pediatrul Mihai Craiu: „Ori părinții sunt dezinformați, ori noi, medicii, comunicăm greșit”
Cu o săptămână în urmă, medicul pediatru Mihai Craiu, de la „Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului” a atras atenția asupra faptului că toți copiii internați în acel moment în stare gravă la INSMC, la Terapie Intensivă, aveau complicații ale unor boli care se pot preveni prin vaccinare. În același spital, zilele trecute, un bebeluș a murit din cauza complicațiilor tusei convulsive.
„Prima idee care mi-a trecut prin cap a fost că iarăși lipsesc vaccinuri. Dar nu este așa! O simplă analiză a situației stocurilor de vaccinuri pentru copii, pe portalul CNSCBT (Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile), arată foarte clar că sunt vaccinuri în toată țara. Rămân doar câteva explicații: ori părinții dezinformați sunt acum extrem de mulți, ori noi, medicii (de familie sau specialiști de spital, în diverse specialități), comunicăm ineficient sau greșit”.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, jumătate din bebelușii care fac pertussis în primul an de viață necesită spitalizare, iar unul din 100 pierde lupta cu boala și moare din cauza complicațiilor.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada 01.01.2024-31.12.2024 au fost înregistrate 2.862 cazuri de tuse convulsivă în România. Cele mai multe au fost înregistrate la persoane nevaccinate, dintre care majoritatea (77%) sunt copii sugari (cu vârsta sub 1 an) și copii din grupa de vârstă 1-4 ani. Potrivit raportului, au existat și 5 decese, toate la nou născuți și sugari.
Multe vizite la medici până la un diagnostic corect
Boala este cauzată de infecția cu Bordetella pertussis, o bacterie foarte contagioasă, forma de manifestare a bolii fiind tusea extren de puternică, până la epuizare. În unele situații, când tusea e rară sau chiar lipsește, boala este foarte greu de identificat, iar tratamentul cu antibiotic este mult întârziat și face ca infecția să se complice. Deși viața adulților care fac tuse convulsivă nu este pusă în pericol, nu la fel se întâmplă în cazul bebelușilor sub un an.
Pentru părinți, o astfel de experiență este extrem de traumatizantă. Andra Mihai, asistentă medicală la un spital din Sibiu, a trecut prin această experiență cu câțiva ani în urmă, când băiețelul ei de doar șase săptămâni a început să tușească. După patru luni de zile de investigații, diagnosticul a fost pus corect, respectiv tuse convulsivă. „A fost văzut de șapte medici, medicul de familie și alți șase pediatri. Însă niciodată nu a tușit când a fost consultat. Nu se auzea nimic pulmonar (ulterior am aflat că plămânii erau inundați de secreții)”, își amintește mama băiatului.
48 de ore la terapie intensivă
La începutul bolii a tușit puțin, apoi lucrurile au degenerat și tușea până rămânea fără aer. ”Avea accese de tuse cu lipsă de aer, iar buzele și vârfurile degetelor deveneau vineții”. Medicul care i-a pus în cele din urmă diagnosticul imediat ce l-a auzit tușind este pediatru cu supraspecializare în pneumologie. Andra și băițelul ei au fost trimiși de urgență la spital, unde bebelușul a stat 48 de ore în terapie intensivă.
”A fost cumplit să nu pot sta permanent lângă bebe. Dar am înțeles situația. A fost cumplit să îmi văd copilul legat la aparate, că primea oxigen și i se măsura constant saturația oxigenului”, își amintește Andra.
Vaccinul care ar fi putut preveni îmbolnăvirea
După începerea tratamentului cu antibiotic, bebelușul a început să-și revină, însă acum, la doi ani după, a rămas cu o sensibilitate pulmonară. Nici acum Andra Mihai nu își dă seama de unde a luat micuțul bacteria. De la fratele care frecventa grădinița, de la adulții din jur? Ulterior, toți cei din familie și-au făcut analizele, însă prezența bacteriei nu a fost confirmată.
”Pentru mine a fost cea mai teribilă experiență a vieții. Tu, ca mamă, să știi că e copilul bolnav, medicii să spună că nu e așa, apoi să afli că ai avut dreptate și să treci prin cel mai mare calvar: să nu știi dacă puiul tău va supraviețui. Da, tusea convulsiva la copil așa mic poate fi fatală. Chiar dacă lucrez în spital, o perioadă mi-a fost pur și simplu teamă să trec pe strada cu spitalul de Pediatrie”.
85% din cazurile de pertussis la sugari sunt contractate de la adolescenți și adulți
Adolescenții și adulții sunt o sursă importantă de transmitere a bolii către sugarii care sunt nevaccinați, conform Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibile (ECDC). Specialiștii reconfirmă faptul că peste 55% dintre cazurile de pretussis ar putea fi prevenite, dacă părinții ar fi vaccinați.
Surse de transmitere a pertussis la sugari, pe grupe de vârstă:
- Adulți 19-39 ani: 61,2%
- Adulți 40-64 ani : 8,2%
- Copii <13 ani: 14.3%
- Adolescenți 13-18 ani: 16,3%
Care este schema corectă de vaccinare pentru copii și adulți?
Pentru a asigura protecție unui copil împotriva pertussis, schema corectă de vaccinare este următoarea:
- Vaccinarea gravidei în săptămânile 27- 36 de sarcină: corpul produce anticorpi, care sunt transmiși copilului prin placentă, iar în felul acesta este apărat de bacterie până la începerea schemei de vaccinare.
- Vaccinarea bebelușului cu vaccinul hexavalent, conform schemei naționale de vaccinare, la 2, 4 și 11 luni.
- Vaccinarea adulților care intră în contact cu bebelușul cu vaccinul DTP (difterie, tetanos, pertussis) dacă nu au făcut acest vaccin în ultimii 10 ani.
- Pentru a asigura protecție în copilărie și la maturitate, vaccinarea trebuie repetată la 6 ani, vaccinul tetravalent DTP-VPI (difterie, tetanus, pertussis, antipolio) și, ulterior, la fiecare zece ani, cel târziu.
