Cazurile de tuse convulsivă continuă să se înmulțească în România. În primele zece luni ale anului au fost înregistrate 2372 de cazuri, de 148 de ori mai multe față de anul trecut, când au fost confirmate doar 16 cazuri în toată țara. Boala este deosebit de periculoasă pentru sugari și copii mici, deoarece poate determina complicații grave.
Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, au fost raportate 40 de focare din 15 județe și municipiul București, dintre care 32 familiale și 8 comunitare. Nu a fost înregistrat niciun focar de colectivitate. De la începutul anului au fost înregistrate patru decese, toate la sugari, după cum urmează:
- sugar în vârstă de 4 luni, din municipiul București, vaccinat corespunzător vârstei, cu 2 doze de vaccin, dar încă prea mic pentru a dezvolta o imunitate solidă;
- sugar în vârstă de 24 de zile, din județul Iași, nevaccinat (neeligibil);
- sugar în vârstă de 2 luni, din județul Brașov, nevaccinat (neprezentare);
- sugar în vârstă de 3 luni, din județul Alba, nevaccinat (contraindicații medicale).
Am stat de vorbă cu medicul de familie Diana Enăchescu pentru a afla cum se manifestă boala la copii și adulți, care sunt complicațiile ce pot apărea pe parcursul bolii și cum ne putem proteja.
Totul Despre Mame: Ce este tusea convulsivă și care sunt cauzele acesteia?
Dr. Diana Enăchescu: Tusea convulsivă (pertussis) sau tusea măgărească reprezintă, de fapt, o infecție respiratorie acută foarte contagioasă (contagiozitate de 90%) cauzată de bacteria Bordetella pertussis. Aceasta afectează căile respiratorii, provocând accese severe de tuse care pot dura săptămâni sau chiar luni de zile. Perioada de incubatie (până apar simptomele de boală) este în medie de 7-10 zile si poate ajunge până la 21 zile. Bacteria eliberează toxine care afectează cilii respiratori și duc la inflamații severe la nivelul tractului respirator.
Care sunt principalele simptome ale tusei convulsive și cum evoluează acestea?
Simptomele inițiale sunt similare unei răceli obișnuite: rinoree, febră ușoară și tuse uscată. Ulterior, evoluează spre accese de tuse paroxistică, caracterizate de tuse persistentă, urmată de un sunet specific de inspirație zgomotoasă („whoop”). La sugari, tusea poate fi absentă, dar se poate manifesta prin apnee sau dificultăți de respirație.
Ați remarcat schimbări în modul în care tusea convulsivă afectează pacienții în ultimii ani?
În ultimii ani, s-a observat o creștere a cazurilor la adolescenți și adulți tineri, din cauza scăderii imunității post-vaccinare. Sugarii sub 6 luni rămân cel mai vulnerabili, mai ales cei care nu au primit încă toate dozele de vaccin. În general, vaccinarea gravidelor a redus semnificativ cazurile severe la sugari.
Cum diagnosticăm boala?
Diagnosticul se bazează pe simptome clinice și confirmare de laborator. Testul PCR (panel respirator bacterian), care testează concomitent cele mai frecvente infecții bacteriene respiratorii (Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae, Legionella pneumophila și Bordetella pertussis) din secrețiile nazofaringiene este metoda preferată datorită sensibilității ridicate. Cultivarea bacteriei sau testele serologice (determinare anticorpi IgM, IgA și IgG Bordetella pertussis) pot fi, de asemenea, utilizate pentru diagnostic.
Cât durează, de obicei, boala? Există etape specifice în evoluția tusei convulsive?
Tusea convulsivă este cunoscută și sub denumirea de „tusea de 100 de zile”, încât boala durează de obicei între 6-10 săptămâni și are trei etape:
1. Faza catarală (1-2 săptămâni) cu simptome de răceală.
2. Faza paroxistică (2-8 săptămâni) cu accese severe de tuse.
3. Faza de convalescență (până la câteva săptămâni sau luni), când simptomele scad în intensitate.
- CITEȘTE ȘI: Avalanșă de cazuri de tuse convulsivă în Europa. Sugarii, cei mai vulnerabili în fața infecției
Cum se tratează tusea convulsivă în prezent? Sunt disponibile tratamente mai eficiente decât în trecut?
Tratamentul include un antibiotic, care poate reduce durata contagiozității și severitatea simptomelor dacă este administrat precoce. Deși tratamentul antibacterian nu elimină complet simptomele, acesta previne, totuși, răspândirea infecției. Terapia de suport, inclusiv hidratarea și oxigenoterapia, este esențială în cazurile severe.
Ce complicații pot apărea dacă boala nu este tratată la timp?
Complicațiile sunt multiple și pot fi extrem de grave, în special în cazul copiilor mici și includ: pneumonie, hemoragii, fracturi și rupturi de diverse organe sau structuri ale corpului, encefalopatie – afectare severă a creierului, convulsii, apnee și moarte subită la sugari. La copiii mai mari și adulți pot apărea complicații precum hernii sau fracturi costale, din cauza tusei violente. Rata complicațiilor este ridicată la sugari și la persoanele nevaccinate.
Cum poate fi prevenită tusea convulsivă?
Vaccinarea cu vaccinul DTPa/Tdap este principala metodă de prevenire a tusei convulsive. Vaccinarea împotriva tusei convulsive se face la sugari la vârsta de 2, 4 și 11 luni, urmată apoi de rapeluri la vârsta de 6 ani, apoi 14 ani și, la vârstă adultă, la intervale regulate de 10 ani. Vaccinurile sunt gratuite și se distribuie către medicul de familie prin DSP-urile locale. Atât vaccinul, cât și vaccinarea sunt gratuite la bebeluș, copii, adolescenți și adulți.
Pe lângă Programul Național de Vaccinare care oferă protecție copiilor și adolescenților până la vârsta de 14 ani împotriva tusei convulsive, începând din decembrie 2023 avem posibilitatea de a preveni această boală și în cazul adulților, prin vaccinare din 10 în 10 ani. Adulții pot beneficia de vaccin gratuit pe baza unei rețete compensate pe care o eliberează medicul de familie. Vaccinare este singura metodă care ajută la menținerea imunității.
În plus, vaccinul este recomandat inclusiv gravidelor pentru a asigura protecția pasivă a nou-născuților și sugarilor în primele luni de viață. Și în cazul femeilor însărcinate vaccinul este gratuit.
Cât de eficient este vaccinul?
Vaccinul este eficient în proporție de 98% în prevenirea formelor severe ale bolii la copii. Cu toate acestea, imunitatea scade în timp, de aceea sunt necesare rapeluri pentru a menține protecția. Eforturile de îmbunătățire a formulării vaccinurilor continuă pentru a crește eficacitatea pe termen lung.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac pacienții în gestionarea simptomelor?
Una dintre greșeli este întârzierea prezentării la medic, mai ales în fazele inițiale, când simptomele sunt asemănătoare unei răceli. De asemenea, utilizarea inadecvată a antibioticelor sau automedicația pot agrava evoluția bolii. Neizolarea pacienților în primele săptămâni contribuie la răspândirea infecției.
Cum ar trebui să acționeze părinții dacă suspectează că cel mic are tuse convulsivă?
Părinții trebuie să meargă imediat la medic dacă observă accese de tuse persistentă, apnee sau dificultăți de respirație la copil. Este important să evite expunerea copilului la alte persoane până la confirmarea diagnosticului și începerea tratamentului. Respectarea recomandărilor medicului pentru administrarea antibioticelor și monitorizarea atentă sunt esențiale.
Ce sfaturi aveți pentru părinții care se gândesc să amâne sau să refuze vaccinarea?
Amânarea sau refuzul vaccinării crește riscul de infecție și complicații severe, în special la sugari. Din păcate, de fiecare dată când a scăzut rata de vaccinare în România, au urmat diferite epidemii. De asemenea, înainte să refuze vaccinarea părinții trebuie să se gândească și la viitorul copilului și să își pună următoarele întrebări:
- Cum va fi acest viitor dacă acest copil va avea neșansa să se întâlnească cu aceste boli grave?
- Ce va face acest copil când va dori la 18 ani să plece cu Work&travel și nu va fi acceptat în America fără să fie vaccinat?
- Ce vor face acești părinți sau copilul când va dori să călătorească în destinații exotice, gen Bali, Tanzania sau India unde aceste țări încă au probleme serioase cu aceste boli?
- Ce va face copilul când va obține un job în țări civilizate din Europa și i se va cere dovadă de vaccinare?
Vaccinarea este cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a bolii, protejând atât copilul, cât și comunitatea. Părinții ar trebui să discute orice îngrijorare cu medicul pentru a înțelege beneficiile și riscurile reale.
Ce rol joacă igiena și evitarea contactului cu persoanele bolnave în prevenirea bolii?
Igiena riguroasă, cum ar fi spălatul frecvent al mâinilor și purtarea măștilor, reduce riscul de răspândire a infecției. Evitarea contactului cu persoane simptomatice, în special în medii aglomerate, este o măsură suplimentară de protecție. De aceea eu recomand părinților să nu meargă cu bebelușii în locuri aglomerate precum malluri sau supermarketuri, unde riscul de îmbolnăvire este destul de crescut.
