România va participa pentru prima dată în 2028 la PIAAC (Programme for the International Assessment of Adult Competencies), studiul OCDE prin care se măsoară competențele populației adulte. Testarea e numită frecvent „PISA pentru adulți” pentru că are același organizator ca cea pentru elevi, același concept și aceeași logică a testării. Persoanele selectate să participe la test vor trebui să înțeleagă informații din texte, să folosească matematica în situații cotidiene și să găsească soluții atunci când datele unei probleme se schimbă. Rezultatele vor arăta cum se descurcă adulții români în comparație cu cei din alte țări. La cea mai recentă evaluare de acest tip, care nu a inclus România, aproximativ un sfert dintre participanți au avut competențe scăzute atât la citire, cât și la matematică.
Un adult trebuie să cumpere tapet pentru o cameră. Introduce dimensiunile într-un calculator online, dar unul dintre numere este greșit. Poate identifica eroarea și introduce valoarea corectă? În alt exercițiu, trebuie să ducă un copil la școală până la o anumită oră, să cumpere alimente și să se întoarcă acasă la timp. Are la dispoziție o hartă interactivă și trebuie să găsească traseul cel mai rapid. După ce își face planul, apare însă o situație neprevăzută, iar ruta trebuie schimbată.
Astfel de exerciții fac parte din PIAAC, Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților, organizat de OECD. România se află printre cele zece țări care vor participa la următoarea rundă, alături de Australia, Grecia, Indonezia, Panama, Republica Dominicană, Rwanda, Arabia Saudită, Slovenia și Uruguay. Datele vor fi culese în 2028, iar rezultatele vor fi publicate în 2029.
Cine va participa la „PISA pentru adulți”
PIAAC este comparat frecvent cu PISA deoarece ambele evaluări sunt coordonate de OECD și urmăresc capacitatea oamenilor de a folosi ceea ce știu în situații reale. PISA evaluează elevi de 15 ani, în timp ce PIAAC se adresează populației adulte cu vârste între 16 și 65 de ani. Participanții sunt selectați astfel încât eșantionul să fie reprezentativ pentru populația țării: femei și bărbați, persoane de vârste și cu niveluri de educație diferite, angajați, șomeri sau oameni care nu mai sunt activi pe piața muncii.
Guvernul a aprobat participarea României prin Hotărârea nr. 333 din 3 aprilie 2025. Implementarea este coordonată de UEFISCDI, împreună cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale. Taxa internațională de participare este de 600.000 de euro, plătită în tranșe dintr-un grant Erasmus+ și de la bugetul de stat. La aceasta se adaugă cheltuielile necesare organizării testării în România.
- CITEȘTE ȘI: Premieră: Testare de tip PISA pentru adulții din România. Cum se descurcă la citit și socotit?
Ce verifică testarea adulților
Participanții vor rezolva exercițiile pe dispozitive digitale. PIAAC măsoară trei categorii de competențe – literația, numerația și rezolvarea adaptivă de probleme.
- Literația nu înseamnă doar capacitatea de a citi cuvintele unui text. Testarea urmărește dacă adultul poate găsi o informație, înțelege sensul unui mesaj, pune cap la cap date aflate în locuri diferite și aprecia cât de relevantă sau credibilă este informația. Textele pot fi emailuri, anunțuri, instrucțiuni, articole, liste ori pagini online.
- Numerația arată dacă o persoană poate folosi matematica în viața reală: să calculeze o sumă, să compare prețuri, să lucreze cu procente, să interpreteze un tabel sau un grafic și să verifice dacă o afirmație susținută prin cifre este corectă. Pot apărea calculatoare interactive, grafice sau foi de calcul simple.
- Rezolvarea adaptivă de probleme verifică felul în care adultul își construiește o soluție și o modifică atunci când apar informații sau obstacole noi. Nu este suficient să urmeze mecanic o regulă; trebuie să observe schimbarea și să-și adapteze planul.
Testul este însoțit de un chestionar despre educație, experiența profesională, locul de muncă și felul în care persoana își folosește competențele acasă și la serviciu. Astfel, cercetătorii pot vedea nu doar câți adulți rezolvă exercițiile, ci și ce legătură există între competențe, studii, profesie, venituri sau starea de sănătate.
Cum arată exercițiile pentru adulți
OECD a publicat mai multe exerciții din a doua rundă PIAAC. Unele au fost folosite în testarea propriu-zisă și au un nivel PIAAC stabilit statistic. Pentru altele, OECD indică numai o dificultate estimată, deoarece nu au fost administrate în studiul principal. Prezentăm trei exemple luate din anii trecuți:
„Pâinea”: să găsești informația, dar și să tragi concluzii din mai multe fragmente
Exercițiul de citire „Pâinea” este un exemplu publicat de OECD în 2024. Exercițiul nu a fost administrat nici în testarea-pilot, nici în studiul principal PIAAC 2022–2023. Testul conține trei întrebări construite în jurul unor texte despre felul în care pâinea și biscuiții sărați își schimbă textura.
Ce se cere și cum se rezolvă corect
La prima întrebare, participantul trebuie să identifice nivelul de umiditate la care biscuiții devin moi. Răspunsul corect este 9%, informație aflată în ultima propoziție a textului. Itemul verifică accesarea textului, adică localizarea unei informații precise, și are o dificultate estimată ca fiind mică. La a doua întrebare, trei afirmații trebuie asociate cu pâinea, biscuiții sau ambele:
- „Trebuie ambalate pentru a rămâne proaspete” – ambele;
- „Sunt mai proaspete atunci când sunt moi” – pâinea;
- „Sunt afectate de expunerea la aer” – ambele.
Pentru un răspuns corect, toate cele trei variante trebuie bifate corespunzător. Nu se acordă punctaj parțial. Exercițiul verifică înțelegerea textului, deoarece informațiile trebuie comparate și interpretate, nu doar copiate dintr-o propoziție. OECD îi atribuie o dificultate estimată moderată spre ridicată. La ultima întrebare apare un al doilea text, despre procesul prin care pâinea se învechește la diferite temperaturi. Participantul trebuie să ordoneze trei metode de păstrare, de la cea mai eficientă la cea mai puțin eficientă:
- în congelator;
- la temperatura camerei;
- în frigider.
Textul spune că temperaturile foarte scăzute încetinesc învechirea, în timp ce temperaturile moderat scăzute, de aproximativ 5°C, o accelerează. Temperatura camerei nu este menționată direct, iar locul ei trebuie dedus prin compararea celor două informații. Itemul verifică tot înțelegerea textului și capacitatea de a face inferențe. Dificultatea sa este estimată de OECD ca fiind moderată spre ridicată.
„Tapetul”: să alegi datele relevante și să observi o eroare de măsurare
Exercițiul de matematică „Tapetul” a fost folosit în runda PIAAC 2022–2023, iar rezultatele au fost publicate în 2024. Testul are două întrebări și folosește un calculator care stabilește numărul necesar de role.
Ce se cere și cum se rezolvă corect
La prima întrebare, participantul trebuie să extragă din planul camerei și din informațiile alăturate cele patru valori necesare:
- lățimea rolei: 52 cm;
- lungimea rolei: 10,05 m;
- lățimea peretelui: 2,20 m;
- înălțimea peretelui: 2,50 m.
Introduse corect în calculator, valorile arată că sunt necesare aproximativ două role de tapet. În plan apar și alte dimensiuni, care nu sunt necesare rezolvării. Participantul trebuie, așadar, să selecteze datele relevante și să le introducă în câmpurile potrivite. Itemul verifică procesul numit de OECD „accesarea și evaluarea matematică a situației”. Domeniul de conținut este „spațiu și formă”, iar informațiile sunt prezentate printr-o aplicație dinamică. Întrebarea este încadrată la nivelul 3 al scalei PIAAC pentru competențe numerice.
La a doua întrebare, calculatorul indică în mod evident un rezultat greșit: 369 de role pentru un singur perete. Participantul trebuie să compare valorile introduse cu informațiile din imagine și să descopere eroarea. Lățimea rolei a fost scrisă ca 0,52 cm, deși valoarea corectă este 52 cm. După corectare, rezultatul devine de aproximativ patru role.
Itemul verifică abilitatea de a evalua critic un rezultat matematic și de a decide dacă este plauzibil. Nu este suficientă executarea unui calcul: adultul trebuie să observe că rezultatul nu are sens, să identifice cauza și să o corecteze. Întrebarea este încadrată la nivelul 2 al scalei PIAAC pentru competențe numerice. La ambele întrebări trebuie introduse toate valorile corecte pentru obținerea punctajului. OECD nu acordă punctaj parțial.
„Cel mai bun traseu”: să faci un plan și să-l modifici când apare o problemă
„Cel mai bun traseu” verifică rezolvarea adaptivă de probleme. Exercițiul nu a fost administrat în evaluarea PIAAC, ci a fost conceput ca exemplu pentru cadrul OECD publicat în 2021. Versiunea interactivă a devenit publică în 2024. Prin urmare, nu are un nivel stabilit pe baza răspunsurilor participanților, ci o dificultate estimată ca fiind mică spre moderată.
Ce se cere și cum se rezolvă corect
Participantul primește o hartă pe care apar locuința, școala și trei magazine. Este ora 8.00 și trebuie să ducă un copil la școală până la 8.30, să aloce 20 de minute cumpărăturilor și să ajungă acasă înaintea unei întâlniri programate la 9.30. Traseul corect este: Acasă → Școală → Magazinul A → Acasă. Drumul durează 50 de minute, iar cumpărăturile încă 20 de minute, astfel încât persoana ajunge acasă la 9.10. Traseul prin Magazinul B ar permite întoarcerea la 9.20, dar nu este cel mai rapid. Prin Magazinul C s-ar ajunge la 9.35, după ora-limită. Prima întrebare verifică dacă participantul poate explora variantele disponibile, compara duratele și alege planul care îndeplinește toate condițiile.
În etapa următoare, după ce copilul a fost lăsat la școală, apare o informație nouă: Magazinul A s-a închis din cauza unei inundații, iar traseul trebuie refăcut. Noul răspuns corect este: Școală → Magazinul B → Acasă. Deplasarea durează 35 de minute, cumpărăturile alte 20, iar persoana ajunge acasă la 9.25. Dacă ar alege Magazinul C, s-ar întoarce la 9.40 și ar rata întâlnirea. A doua întrebare verifică nu doar găsirea unei soluții, ci și monitorizarea progresului și modificarea planului atunci când datele problemei se schimbă. Tocmai această capacitate de adaptare diferențiază exercițiul de o problemă cu un traseu fix.
Exemplele arată că PIAAC nu verifică dacă adulții își mai amintesc formule sau definiții învățate la școală. Testul urmărește dacă pot găsi și interpreta informații, pot observa că un rezultat numeric este neverosimil și își pot modifica planul atunci când situația se schimbă.
Unul din patru adulți are competențe scăzute de citire sau calcul
La runda desfășurată în 2022 și 2023 au participat 31 de țări. Raportul publicat de OECD arată diferențe foarte mari între ele. În medie, 26% dintre adulți s-au situat la nivelul 1 sau sub acest nivel la literație. Persoanele de nivelul 1 pot înțelege texte scurte și liste bine organizate atunci când informația este indicată clar. Cele aflate sub nivelul 1 pot înțelege cel mult propoziții scurte și simple. La numerație, 25% dintre adulți au avut competențe scăzute. Cei de nivelul 1 pot face calcule simple cu numere întregi sau bani, pot înțelege zecimale și pot găsi o informație într-un tabel ori grafic, dar întâmpină dificultăți când rezolvarea presupune mai mulți pași. Sub nivelul 1, o persoană poate cel mult să adune sau să scadă numere mici. Mai mult, 18% dintre adulții din țările evaluate nu au atins nivelurile de bază în niciunul dintre cele trei domenii: citire, calcul și rezolvarea adaptivă de probleme.
Finlanda și Japonia, în fruntea clasamentului
Potrivit rezultatelor PIAAC 2023 publicate de OECD, Finlanda a obținut cele mai mari scoruri medii la literație, cu 296 de puncte, și la numerație, cu 294 de puncte. La rezolvarea adaptivă de probleme, Finlanda și Japonia au împărțit prima poziție, cu câte 276 de puncte. În Japonia, aproximativ 10% dintre adulți au avut competențe scăzute la citire și o proporție similară la matematică. La polul opus, în Chile, 53% dintre adulți s-au situat la nivelul 1 sau sub acesta la citire, iar 56%, la calcul.
Diferențele se văd și în partea superioară a clasamentului. În medie, numai 12% dintre participanți au atins cele mai înalte două niveluri la citire. În Finlanda, proporția a ajuns la 35%. La matematică, media adulților cu performanțe ridicate a fost de 14%, față de 31% în Finlanda. Printre țările care au obținut rezultate bune în toate cele trei domenii se mai află Japonia, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.
Diploma nu garantează aceleași competențe în toate țările
PIAAC permite și comparații între oameni care au niveluri asemănătoare de educație. Una dintre concluziile cele mai incomode ale ultimei evaluări este că aceeași diplomă nu indică automat același nivel al competențelor. Potrivit OECD, absolvenții de liceu din Finlanda au obținut rezultate mai bune decât adulții cu studii superioare din mai multe țări, printre care Chile, Israel și Lituania. Între adulții ai căror părinți au studii superioare și cei proveniți din familii cu nivel redus de educație a existat, în medie, o diferență de 50 de puncte la literație. Evaluarea arată și că folosirea competențelor după terminarea școlii contează. Adulții care citesc, scriu, lucrează cu numere și rezolvă frecvent probleme la serviciu sau acasă tind să obțină rezultate mai bune.
Adulții citesc mai slab decât în urmă cu un deceniu în cele mai multe țări
Rezultatele nu arată o îmbunătățire generală produsă odată cu extinderea accesului la educație și tehnologie. Dintre țările care au participat și la ciclul anterior, numai Finlanda și Danemarca și-au îmbunătățit semnificativ scorurile la citire. În celelalte, rezultatele au stagnat sau au scăzut. La matematică, evoluția a fost ceva mai bună: opt țări și-au mărit scorurile, cele mai mari progrese fiind înregistrate de Finlanda și Singapore.
Scăderile s-au concentrat în special în rândul adulților care aveau deja competențe reduse, ceea ce a mărit distanța față de cei cu rezultate bune. Constatarea este cu atât mai importantă cu cât folosirea internetului în țările participante a crescut de la 76% în 2012 la 93% în 2023. Accesul la informație s-a extins, dar capacitatea de a o înțelege și evalua nu a evoluat în același ritm.
Ce vom afla despre adulții din România
Evaluarea din 2028 va arăta pentru prima dată unde se situează adulții români pe aceleași scale folosite în Finlanda, Japonia, Estonia, Germania, Franța sau Statele Unite. Rezultatele PISA pentru adulți în România vor fi publicate în 2029 și vor permite prima comparație oficială cu celelalte țări participante. Vom afla câți pot înțelege și evalua un text, câți pot folosi matematica în situații cotidiene și câți își pot schimba strategia atunci când o problemă capătă date noi. Rezultatele vor putea fi analizate în funcție de vârstă, educație, ocupație și alte caracteristici sociale.
Coincidența este relevantă: 2028 va fi și anul alegerilor locale și parlamentare, dacă actualul calendar electoral se păstrează. PIAAC nu va evalua opțiunile politice ale românilor, dar competențele pe care le măsoară sunt folosite și în luarea unei decizii electorale: înțelegerea unui program, compararea promisiunilor, interpretarea cifrelor și verificarea sursei unei informații. PIAAC nu va spune cât de inteligenți sunt adulții români și nici nu va pune o notă unei generații. Va măsura însă ceva cu efecte foarte concrete: cât din ceea ce am învățat putem folosi atunci când citim un contract, comparăm două oferte, evaluăm o promisiune, interpretăm un grafic sau încercăm să ieșim dintr-o situație care nu mai seamănă cu planul inițial.
