Bandele criminale din Suedia recrutează copii prin rețelele sociale pentru a comite omoruri și atentate cu bombă, iar autoritățile spun că actuala legislație nu le mai poate face față. Ca răspuns, guvernul propune reducerea vârstei răspunderii penale la 13 ani pentru cele mai grave infracțiuni, într-o măsură care a declanșat deja una dintre cele mai aprinse dezbateri din societatea suedeză.
Parlamentul suedez urmează să voteze pe 15 iunie un proiect de lege care ar permite condamnarea și detenția unor copii de numai 13 ani pentru cele mai grave infracțiuni, scrie Mediafax. Măsura, care va fi reevaluată după cinci ani, face parte dintr-un pachet mai amplu prin care autoritățile încearcă să limiteze violența asociată bandelor criminale.
Guvernul susține că actuala legislație este exploatată de grupările infracționale, care recrutează tot mai des minori aflați sub vârsta răspunderii penale pentru a comite crime și alte acte de violență. Potrivit ministrului Justiției, Gunnar Strommer, situația a ajuns la un nivel care impune măsuri excepționale. „Avem o urgență. Anul trecut, 52 de copii sub 15 ani au fost implicați în procese judiciare, suspectați de crimă sau tentativă de omor. Nu vorbim despre furt, nici măcar despre agresiune sau jaf. Vorbim despre crimă”, a declarat ministrul suedez al Justiției.
Cum au ajuns bandele să recruteze copii de 11 ani
Potrivit autorităților suedeze, amploarea fenomenului este fără precedent. Poliția estimează că în țară există aproximativ 17.500 de membri activi ai bandelor criminale și alți 50.000 de asociați care gravitează în jurul acestora. Activitățile grupărilor includ traficul de droguri, fraudele la scară largă, jafurile și alte infracțiuni care generează anual venituri estimate la aproximativ 185 de miliarde de coroane suedeze (circa 20 de miliarde de dolari).
În ultimii ani, bandele au început să recruteze tot mai des minori pentru comiterea unor acte de violență. Potrivit guvernului suedez, rețelele sociale au devenit unul dintre principalele instrumente de recrutare, adolescenții fiind contactați online și atrași în activități infracționale prin promisiuni de bani, statut sau apartenență la grup.
Autoritățile susțin că printre persoanele recrutate se află inclusiv copii de 11 ani. În unele cazuri, aceștia au fost folosiți pentru a transporta arme, a transmite informații sau chiar pentru a participa la atacuri violente, inclusiv asasinate și atentate cu bombă. Guvernul suedez consideră că tocmai faptul că acești copii nu răspund penal îi transformă într-o țintă atractivă pentru grupările criminale.
Suedia încearcă să reducă violența bandelor
Reducerea vârstei răspunderii penale este doar una dintre măsurile prin care Suedia încearcă să combată violența bandelor. În ultimii ani, autoritățile au introdus pedepse mai mari pentru anumite infracțiuni și au extins atribuțiile poliției.
Guvernul de dreapta susține că strategia începe să producă efecte. Potrivit datelor oficiale, 44 de persoane au fost împușcate mortal în 2025, comparativ cu 62 în 2022, anul în care a fost înregistrat cel mai ridicat nivel al acestui tip de violență. De asemenea, mai mulți membri ai bandelor se află în prezent în detenție.
Criticii spun că închiderea copiilor nu rezolvă problema
Proiectul de lege a stârnit controverse atât în mediul politic, cât și în rândul specialiștilor. Opoziția consideră însă că răspunsul ar trebui să fie tratamentul și recuperarea, nu încarcerarea. „Un copil de 13 ani este un copil – cineva care nici măcar nu are vârsta legală pentru a cumpăra băuturi energizante”, a declarat Wilma Roth, purtătoarea de cuvânt a Partidului de Centru. „Copiii sub 15 ani care comit infracțiuni grave ar trebui luați în custodie și tratați, mai degrabă decât să fie închiși”.
Rezerve au exprimat și reprezentanții poliției, ai procuraturii și ai sistemului penitenciar. Unii experți avertizează că reducerea vârstei răspunderii penale nu produce întotdeauna efectele așteptate. Danemarca, de exemplu, a redus în 2010 vârsta răspunderii penale la 14 ani, însă cercetările ulterioare au concluzionat că măsura nu a avut un impact semnificativ asupra nivelului criminalității.
Criticii actualului sistem invocă însă și datele unui raport al Oficiului Național de Audit al Suediei, citat de Reuters, potrivit căruia nouă din zece tineri afiliați bandelor care au trecut prin centrele pentru minori recidivează, iar aproape opt din zece ajung ulterior în închisoare ca adulți.
Cum vor arăta închisorile pentru copiii de 13 ani în Suedia
La închisoarea Rosersberg, aflată la nord de Stockholm, una dintre cele trei unități pregătite pentru cei mai violenți delincvenți adolescenți, accentul va fi pus pe școală și reabilitare. Directorul Gabriel Wessman spune că provocarea principală va fi lucrul cu copii care își vor petrece adolescența după gratii. «Vor crește aici», a declarat acesta pentru Reuters.
Cum arată detenția pentru minori în România
În ianuarie 2026, România a fost zguduită de crima de la Cenei, județul Timiș, unul dintre cele mai șocante cazuri cu minori din ultimii ani. Un adolescent de 15 ani a fost ucis, iar printre persoanele implicate s-a aflat și un copil de 13 ani. Pentru că nu împlinise 14 ani, acesta nu putea răspunde penal potrivit legislației românești. Minorul a fost preluat în regim de urgență de DGASPC Timiș, iar drepturile părintești ale familiei au fost suspendate temporar.
Potrivit Codului Penal, copiii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal, indiferent de gravitatea faptelor comise. Între 14 și 16 ani, răspunderea penală există doar dacă se dovedește că minorul a acționat cu discernământ, iar după împlinirea vârstei de 16 ani răspunderea penală este deplină.
Cazul a declanșat o dezbatere națională privind răspunderea penală a minorilor. O petiție online pentru modificarea legislației a strâns peste 250.000 de semnături, iar Ministerul Justiției a anunțat constituirea unui grup de lucru care să analizeze oportunitatea modificării regulilor privind răspunderea penală a minorilor.
În România există centre speciale pentru minorii care răspund penal. Unul dintre acestea este Centrul de Detenție Tichilești, unde sunt închiși adolescenți condamnați pentru fapte grave. În reportajul video „Copilărie după gratii”, realizat de jurnaliștii Cristina Călin (Totul Despre Mame) și Adi Iacob (HotNews), mai mulți tineri aflați în detenție povestesc despre viața din spatele gratiilor, despre greșelile care i-au adus acolo și despre încercările de a-și reconstrui viața după eliberare. Iar în articolul acesta puteți citi despre ce înseamnă copilăria după gratii: Copilărie după gratii. O zi la Tichilești, în centrul unde ajung minorii care ucid.
