Tot mai mulți adolescenți români vor să se sinucidă: creștere de la 2% la 16% a tinerilor care au astfel de intenții și sună la TeenLine

Pandemia, depresia, anxietatea, decepția în dragoste, răutatea celor din jur sunt factori care împing copiii și adolescenții să aibă gânduri sinucigașe. Putem opri asta. Împreună. Iată cum!

Georgiana Mihalcea, redactor
scris pe
Sprijinul părinților este esențial pentru tinerii care trec prin perioade de depresie și anxietate
Sprijinul părinților este esențial pentru tinerii care trec prin perioade de depresie și anxietate

Adolescența ar trebui să fie vârsta poftei de viață, a iubirii, a visurilor care prind aripi. Din păcate, tot mai mulți adolescenți și copii de la noi din țară se luptă cu depresia, cu anxietatea și ajuns să-și dorească să-și pună capăt zilelor. Este un fenomen care ne privește pe noi toți și ne punem implica, fiecare, după puteri, ca să-l oprim.

Scriam de curând despre campania TeenLine, creată o de mână de psihologi inimoși preocupați de sănătatea mentală și emoțională a adolescenților din România. Proiectul lor a dat roade, a ajutat foarte mulți tineri aflați în situații dificile de viață. Așa că, Asociația Happy Minds merge mai departe și are nevoie de ajutărul tău!

#FărăUrme, campania de strângere de fonduri lansată de Asociația Happy Minds pentru prevenția suicidului la copii și adolescenți

Asociația Happy Minds, prin proiectul depreHUB, lansează campania „#FărăUrme. Fără anxietate și depresie la copii” pentru a atrage un semnal de alarmă cu privire la efectele pandemiei asupra sănătății emoționale a tinerilor și a ratei crescute de suicid.

Dacă înainte de pandemie statisticile Donează – depreHUB arătau că 2% dintre tinerii care au apelat helpline-ul aveau gânduri suicidare, astăzi procentul a crescut la 16%.

Aceleași statistici indică anxietatea ca fiind principala problemă cu care adolescenții s-au confruntat în cei doi ani de restricții și schimbări produse de pandemie. Astfel, dintre cei 1.000 de adolescenți care au apelat în 2021 helpline-ul:

  • 58% suferă de anxietate
  • 22% suferă de depresie
  • 16% au luat în calcul suicidul
  • 5% au fobie socială
  • 31,8% au experimentat atac de panică, tulburare de alimentație și consum de substanțe

Cel mai adesea, anxietatea și depresia își pun amprenta în dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă a copiilor, făcând loc altor tulburări emoționale și chiar suicidului.

Diagnosticarea timpurie, ajutorul de specialitate și un mediu prielnic dezvoltării emoționale și sociale pot preveni suicidul și evitarea unor suferințe care ar putea dura întreaga viață, cu atât mai mult în cazul adolescenților și copiilor care au avut un episod depresiv, deoarece, statistic, aceștia:

  • Vor repeta episodul în cel mult 5 ani, până la 70% dintre cazuri
  • Sunt mai predispuși la alte tulburări psihiatrice, precum anxietate, fobii, tulburări de comportament și tulburare hiperkinetică (Asociația Americană de Psihiatrie).

Cazul Alinei care la 16 ani aude voci care o împing la sinucidere

La începutul anului, când s-a lansat TeenLine-ul 0374.461.461, telefoanele au început să sune constant, sute de adolescenți simțindu-se în sfârșit ascultați, înțeleși și sfătuiți. Este și cazul Alinei, o tânără de 16 ani care și-a făcut curaj să apeleze la psihologii depreHUB:

Acum câteva luni am auzit pentru prima dată niște voci, dar nu înțelegeam ce spun și vorbeau relativ încet. Mă chemau în bucătărie. O lumină pală se juca pe lama unui cuțit uitat pe masa din bucătărie. Simțeam că acolo este alinarea și sfârșitul suferinței mele. De atunci vocile acestea nu se mai opresc. Ajutați-mă, vă rog!

așa a început conversația Alinei cu psihologul din TeenLine.

Deși la această vârstă ar fi trebuit să se bucure de adolescență, Alina duce zilnic o luptă cruntă cu anxietatea. Îi e frică să stea singură, dar și să iasă afară, nu mai poate mânca și a ajuns să aibă 43 de kg. Suferă de anorexie severă. Are probleme grave cu somnul de mai bine de jumătate de an.

De fiecare dată când vine seara, Alina merge la ea în cameră și începe să plângă. Își dorește atât de mult să treacă noaptea cât mai repede, să se facă lumină afară. Știe că dacă va închide ochii, va reveni din nou vocea aceea care râde de ea. O voce care o îndeamnă să meargă în bucătărie, să ia ceva ascuțit și să pună capăt suferinței. Nu își mai suportă corpul, nu își mai dorește să trăiască așa.

Nu are cu cine vorbi, nu o ascultă nimeni și nici nu mai are curajul să vorbească pentru că nimeni nu o crede. Părinții îi spun mereu că sunt crize de adolescență și că vor trece la un moment dat.

Aceasta este doar una dintre sutele de povești triste pentru care psihologii depreHUB se luptă să scrie un final fericit după ce apelul din TeenLine se închide. În acest sens, Asociația Happy Minds lansează campania de strângere de fonduri „#FărăUrme. Fără anxietate și depresie la copii”.

Donează și tu pentru a salva o viață!

#FărăUrme sinucidere adolescenți
#FărăUrme este o campanie de prevenire a sinuciderii în rândul adolescenților și copiilor.

Fondurile obținute în urma campaniei vor fi destinate programelor de prevenție a suicidului și intervenție timpurie pentru copiii cu anxietate și depresie pe care Asociația Happy Minds le desfășoară prin proiectul depreHUB teens.

„Dictonul copiii sunt viitorul nostru poate să rămână o expresie motivațională, uneori populistă, sau poate să facă diferența între un viitor de calitate pentru copiii noștri sau nepăsarea generației actuale pentru binele de mâine. Semnale de alarmă sunt, cifre îngrijorătoare avem, suntem în trend european acolo unde nu ne dorim, copiii noștri nu sunt bine, așadar avem toate motivele să ne adunăm forțele și să facem mai mult decât spunem. A fi prezent și a putea să contribui îmi doresc să fie obiectivul comunității de afaceri în proiecte cu sens și în cauze care merită. În fiecare copil există un potențial de bine, la fel cum poate să existe și un potențial de rău. Ceea ce le dăm noi va fi decisiv pentru viitorul lor. Numai împreună putem să le oferim acestor copii șansa la un viitor #FărăUrme.” – afirmă Psih. Yolanda Crețescu, președintele Asociației Happy Minds.

Cum pot contribui persoanele care doresc să se implice:

  • Redirecționare 20% din impozitul pe profit / venit, fără niciun cost, până la finalul anului. Detalii pe www.adolescenti.deprehub.ro/campanie-20  – pentru companii/persoane juridice.
  • Donație online pe www.deprehub.ro/doneaza/  – pentru persoane fizice.
  • Transfer către Asociația Happy Minds. IBAN: RO12 BTRL RONC RT05 5256 7701.

Fondurile vor fi destinate programelor de prevenție a suicidului și intervenție timpurie pentru copiii cu anxietate și depresie. 

De ce ajung adolescenții să aibă gânduri sinucigașe?

Andrei Stoica, Psiholog Clinician și Psihoterapeut Experiențial la Asociația Happy Minds

Una dintre cauzele principale ale suicidului este depresia, însă simplul fapt că anxietatea este pe primul loc nu vine ca o ușurare, deoarece depresia și anxietatea sunt interconectate, interdependente și se alimentează una pe cealaltă.

Studii realizate la nivel global demonstrează că pandemia are un efect direct asupra copiilor și adolescenților, cauzele principale ale suicidului fiind: distresul emoțional, singurătatea produsă de restricțiile de izolare, performanța școlară și presiunea de a face față unui sistem online, pierderea stabilității financiare a părinților și frica de a nu pierde persoane importante (bunici, părinți).

Totodată, adolescenții se confruntă cu o perioadă încărcată și de cumpănă în care pubertatea crește nevoia de apropiere, de experimentare intimă, de a se descoperi în relație cu altul sau cu alte grupuri. Pandemia împiedică această nevoie, motiv pentru care crește gradul de frustrare, de inadecvare și de neapartenență.

Deși rețelele de social media încearcă să le faciliteze o apropiere virtuală, platforme de tipul Tik-Tok pot crește gradul de anxietate și depresie prin comparația cu alții și auto critica cu privire la inabilitatea de a crea conținut video sau frustrare cu privire la lipsa unui dispozitiv suficient de performant din cauza situației materiale.

Trăim o perioadă dificilă, încărcată emoțional și incertă din punct de vedere economic, emoțional și fizic. Aspectul volatil al pandemiei afectează copilăria descendenților noștri, o copilărie ce nu mai poate fi repetată sau recuperată.

Riscurile tulburărilor psiho-emoționale sunt clare: milioane de viitori adulți, chiar și 4 generații de acum înainte, pot fi afectați și deteriorați de nocivitatea pandemiei. Acești copii sunt definiți de ce se întâmplă și depinde de noi cum îi ajutăm și cum le suntem alături. Dacă nu acționăm acum, riscul este compromiterea liniei noastre descendente, deoarece trauma se extinde până la 4 generații. 

Semne de alarmă

Sinuciderea este o reacție tragică la situații de viață percepute stresante și presupune recurgerea la un comportament de autoanihilare ca soluție la o problemă subiectivă cu care se confruntă o persoană la un moment dat. Actul de suicid concentrează în el un univers de sentimente umane de la frustrare, gelozie, ură, lezarea demnităţii, pasiune morbidă și până la violenţă proiectată împotriva propriului eu.

Sinuciderea este o boală asociată, la rândul ei, cu afecțiuni psihice precum depresia, schizofrenia, tulburarea bipolară, dependența de alcool și alte substanțe.

Există o diversitate a formelor de suicid, dintre care amintim:

  • Sinuciderea maniacală – apare din cauza halucinaţiilor sau concepţiilor delirante. Bolnavul se omoară pentru a scăpa de un pericol sau de o rușine imaginară. Halucinaţia apare brusc, la fel și tentativa de sinucidere, iar dacă în clipa următoare încercarea a eșuat, ea nu mai este reluată, cel puţin pentru moment.
  • Sinuciderea melancolică – este legată de o stare generală exagerată de depresie și tristeţe, care-l determină pe bolnav să nu mai aprecieze relaţiile sale cu oamenii și lucrurile din jur. Viaţa este văzută în negru și i se pare plictisitoare și dureroasă. Acești bolnavi sunt foarte perseverenţi în ţelul urmărit.
  • Sinuciderea obsesivă – nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzată doar de ideea fixă de a muri.
  • Sinuciderea impulsivă sau automată – este la fel de nemotivată ca și cea obsesivă, dar ea apare brusc și bolnavul nu-i poate rezista.
  • Sinuciderea altruistă este un tip de sinucidere contrastant cu precedentul și provine din faptul că societatea ţine omul prea dependent de ea. Termenul “altruism” exprimă starea în care Eul nu-și aparţine deloc sie însuși, în care se confundă cu altceva din exteriorul său.

În cazul gândurilor suicidale sau a sinuciderii, poate exista sentimentul că nu există nicio cale de a rezolva o problemă şi că sinuciderea este singurul mod în care se poate opri durerea.

Semnele care prevestesc cel mai adesea suicidul sunt:

  • Discuţiile și afirmațiile despre sinucidere – „o să mă omor”, “ îmi doresc să mor”, “îmi doresc să nu mă fi născut”, “nu voi mai fi o problemă mult timp” sau “ dacă mi se întâmplă ceva, vreau să ştii că…”;
  • Obţinerea mijloacelor pentru a se sinucide – cumpărarea unui pistol sau stocarea medicamentelor;
  • Retragerea din viaţa socială şi dorinţa de a fi lăsat singur;
  • Pierderea interesului pentru activităţile zilnice;
  • Neglijarea aspectului personal;
  • Pierderea interesului faţă de muncă, şcoală sau societate;
  • Dificultăţi de concentrare;
  • Schimbările de dispoziţie – spre exemplu, senzația de euforie într-o zi şi descurajare accentuată în ziua următoare;
  • Preocuparea faţă de moarte sau violenţă;
  • Sentimentul că este într-o situaţie fără scăpare sau fără speranţă;
  • Creşterea consumului de alcool sau droguri;
  • Modificarea rutinei zilnice, inclusiv obiceiurile legate de alimentaţie sau somn;
  • Persoana face lucruri riscante sau autodistructive, precum consumul de droguri sau conducerea nesăbuită a maşinii;
  • Oferirea lucrurilor personale sau rezolvarea problemelor legate de serviciu atunci când nu există niciun motiv pentru care aceste lucruri să fie făcute;
  • Persoana îşi ia rămas bun ca şi cum este ultima dată când vede persoanele respective;
  • Creşterea acuzelor fizice asociate frecvent cu o supărare emoţională cum ar fi durerile gastrice, cefaleea sau oboseala;
  • Apariţia unor schimbări de personalitate sau stare de anxietate sau agitaţie severă, mai ales atunci când există vreunul dintre semnele de mai sus.

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa