Sindromul post-COVID la copii nu reapare nici după reinfectare

O boală relativ nouă, sindromul post-COVID, numit și sindromul pediatric inflamator multisistem (PIMS) este tratată cu succes de cadrele medicale din România.

Laura Udrea, redactor
scris pe

Sindromul post-COVID sau sindromul pediatric inflamator multisistem (PIMS) la copii s-a dovedit, până în acest moment, o afecțiune pe care medicii au reușit să o trateze cu succes. Monitorizarea copiilor externați continuă, însă niciunul nu s-a reîmbolnăvit de PIMS, nici după o a doua infectare cu virusul SARS-COV. Vestea bună vine de la doamna doctor Viorela Nițescu, medic primar pediatru la Spitalul Clinic Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu din Capitală și șefa Secției de Toxicologie de la Terapie Intensivă.

După doi ani de pandemie, în care ne-am bucurat că bebelușii și copiii mici nu fac forme grave de COVID-19, nici sindromul post-COVID, denumit și sindromul pediatric inflamator multisistem (PIMS), nu ridică mari probleme medicilor specialiști. Conform declarației doamnei doctor Nițescu, în acești doi ani numărul total de cazuri tratate la spitalul Grigore Alexandrescu din București a fost de doar 50 de copii.

Nu au crescut cazurile de sindrom post-COVID, ba dimpotrivă, noi am avut în total 50 de copii în acești doi ani, copii care vin regulat la control. Simptomele nu s-au modificat și nici nu au apărut simptome noi. Mai mult de atât, simptomele nu reapar, până acum nu am avut niciun copil care să facă recădere sau care, deși a făcut a doua oară COVID, să facă din nou această formă de boală.

Dr. Viorela Nițescu, medic primar pediatru
Șefa Secției de Toxicologie de la Terapie Intensivă, Grigore Alexandrescu

Cum se manifestă sindromul post-COVID

Simptomele acestui sindrom sunt reprezentate de apariția febrei mari, alterarea stării generale, erupție cutanată pe trunchi, membre, pe palme și tălpi, conjunctivită la ambii ochi, toate acestea în asociere și însoțite sau nu (în unele cazuri) de vărsături și diaree. Verificarea copilului de către un medic infecționist este necesară, pentru a se exclude alte boli cu simptome asemănătoare, precum boala Kawasaki, septicemia și sindromul șocului toxic.

Simptomele sindromul post-COVID la copii

Descris prima dată în aprilie 2020 de medici din Marea Britanie, sindromul post-COVID reprezintă o reacție inflamatorie exagerată, de necontrolat, apărută la câteva săptămâni după ce copilul a suferit de infectarea cu virusul COVID-19, fără a prezenta simptomele pe care le cunoaștem deja ale coronavirusului. Simptome similare au mai fost descrise de lumea medicală și înainte de pandemie, tot în urma unei infecții virale, doar că până la pandemie, acestea erau extrem de rare.

Există anumite organisme și anumite virusuri care pot declanșa o reacție inflamatorie de necontrolat. Organismul, în încercarea lui de a se apăra și de a neutraliza prin mijloacele lui de apărare această infecție, exagerează. Adică declanșează un răspuns care nu mai poate fi controlat. Un răspuns exagerat în raport cu ceea ce ar trebui să se întâmple. Și atunci acesta este rezultatul. Reușește să neutralizeze infecția respectivă dar, în același timp, fiind reacția mult peste ceea ce ar trebui, se îndreaptă și asupra propriului sistem.

Dr. Viorela Nițescu, medic primar pediatru
Șefa Secției de Toxicologie de la Terapie Intensivă, Grigore Alexandrescu

Nu există factori de risc evidenți la copiii care au fost tratați până acum la Grigore Alexandrescu, mai spune dr. Nițescu. Niciunul dintre ei nu prezenta comorbidități sau alte probleme de sănătate anterioare. „Doar un organism sănătos reacționează exagerat la boală, cele nesănătoase reacționează mai puțin“, conchide doctorul.

Sindromul post-COVID, la doi ani de la primul caz

Sindromul post-COVID este o boală nouă, aflată încă în cercetare de specialiștii în medicină. Un raport medical realizat de un spital din Marea Britanie arată că este posibil ca după externare copiii să resimtă oboseală, dificultăți de concentrare, de somn, stări de furie, erupții cutanate, furnicături la mâini și picioare, schimbări de apetit, dureri abdominale, diaree (scaune apoase), probleme cu inima, rinichii sau respiratorii.

Mihnea, fiul meu de 13 ani, după externare și continuare tratamentului la domiciliu (3-4 săptămâni) se simte foarte bine, nu a avut niciun astfel de simptom. Pe 11 martie, la aproximativ două săptămâni după externare, ne-am întors la spital pentru o evaluare a stării lui de sănătate și totul a fost în regulă.

Marta, mama lui Mihnea, tratat de PIMS la Spitalul Grigore Alexandrescu

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa