În lipsa unui ministru al Educației, Consiliul Național al Elevilor publică o scrisoare deschisă cu opt revendicări concrete pentru cel de-al 25-lea titular al portofoliului. Cea mai urgentă dintre ele vizează finalizarea reformei curriculare, într-un context în care programele sunt neavizate, incomplete sau inexistente, iar școlile funcționează fără repere clare.
România este din 22 decembrie 2025 fără ministru la Educație, iar în școli multe lucruri merg înainte fără reguli clare. Cu temele făcute, Consiliul Național al Elevilor a trimis o scrisoare deschisă viitorului ministru, în care pune pe masă opt probleme concrete pe care elevii le trăiesc zi de zi la clasă.
Cea mai importantă dintre ele ține de reforma curriculară rămasă neterminată. Elevii atrag atenția că programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a nu este nici acum avizată, deși anul școlar a început, iar pentru celelalte materii lipsesc programele pentru anii următori. Asta înseamnă, în practică, profesori și elevi care nu știu exact după ce reguli lucrează și școli obligate să improvizeze de la un an la altul.
În scrisoare, elevii spun clar că nu își mai doresc schimbări făcute de la zero cu fiecare nou ministru. Ei cer ca educația să nu mai fie tratată ca un experiment politic și solicită stabilitate, reguli clare și consultare reală cu elevii și profesorii înainte de orice schimbare importantă în școală.
Cele 8 cerințe ale elevilor
Pe lângă reforma curriculară blocată, elevii atrag atenția asupra unor probleme care afectează direct viața de zi cu zi a copiilor și familiilor: criterii inechitabile de acordare a burselor și lipsa accesului real la consiliere psihologică în școli. În scrisoare, Consiliul Național al Elevilor avertizează că aceste lipsuri adâncesc inegalitățile și lasă mulți copii fără sprijin într-un moment vulnerabil.
Care sunt revendicările Consiliului Național al Elevilor pentru cel de-al 25-lea ministru al educației
1. Finalizarea reformei curriculare
În prezent, programa pentru Limba și literatura română la clasa a IX-a rămâne neavizată, chiar și după modificările aduse de grupul de lucru la finalul lunii decembrie 2025. Totodată, pentru celelalte discipline, programele actualizate pentru restul anilor de studiu lipsesc cu desăvârșire. Această situație generează confuzie și incoerență în procesul educațional, impunând finalizarea responsabilă a reformei începute. După derularea etapelor de finalizare a reformei, este esențială transparentizarea întregului proces, precum și consultarea prealabilă a elevilor și profesorilor cu privire la modificările propuse.
2. Diminuarea efectelor măsurilor de austeritate din educație
Tăierile bugetare și restrângerea unor forme de sprijin afectează direct accesul echitabil la educație și performanța școlară, mai ales în rândul elevilor din medii vulnerabile. Educația nu poate fi tratată ca o simplă variabilă de ajustare bugetară – este nevoie de finanțare și sprijin consecvent, pentru ca niciun elev să nu fie lăsat în urmă. În acest context, viitorul ministru va avea responsabilitatea de a analiza nevoile bugetare reale până la aprobarea bugetului și de a rezista presiunilor politice, pentru a preveni transformarea educației, deja subfinanțate, într-un nou domeniu de sacrificiu.
3. Regândirea criteriilor de acordare a burselor de merit și reintroducerea burselor olimpice în metodologie
În contextul măsurilor de austeritate, actuala metodologie limitează acordarea burselor de merit la maximum 15% dintre elevii unei clase, generând astfel inechități de la o clasă la alta și împiedicând sprijinirea tuturor elevilor cu rezultate academice remarcabile care au nevoie de aceste forme de susținere. Bursa de merit ar trebui să fie un instrument echitabil și suficient pentru a susține elevii, astfel că modificarea criteriilor actuale este necesară pentru a asigura uniformitate și impact real asupra performanței școlare. De asemenea, reintroducerea burselor olimpice este esențială pentru stimularea performanței și motivarea elevilor, reprezentând un instrument clar și necesar de recunoaștere a meritelor academice.
4. Creșterea accesului echitabil la servicii de consiliere psihopedagogică
Fiecare elev trebuie să beneficieze de suport psihologic și consiliere educațională adecvată, indiferent de tipul sau dimensiunea unității de învățământ. În prezent, accesul la aceste servicii este inegal, iar elevii din mediile rurale sau dezavantajate întâmpină dificultăți majore în identificarea și utilizarea lor. Situația s-a agravat la începutul anului 2026, când au fost raportate tot mai multe cazuri de comportamente de risc în rândul elevilor, evidențiind necesitatea unei intervenții urgente.
5. Sprijinirea elevilor din medii dezavantajate prin politici țintite și sustenabile
Elevii din zone defavorizate sau cu venituri reduse întâmpină obstacole semnificative în accesul la educație de calitate, rechizite, transport și activități extracurriculare. Este necesară implementarea unor programe de sprijin care să includă suplimente financiare, acces la materiale didactice gratuite, activități de mentorat și alte facilități necesare, cu scopul asigurării de șanse reale de succes tuturor elevilor, indiferent de mediul din care provin.
6. Regândirea fundamentală a reformei liceelor tehnologice
Reformele recente au generat efecte negative sistemice, elevii fiind insuficient pregătiți atât la nivel teoretic, cât și practic. Rata de promovare a Bacalaureatului rămâne constant sub 60%, iar practica prevăzută în planurile-cadru este, în multe cazuri, pur formală, din cauza lipsei operatorilor economici relevanți. Această situație afectează competențele elevilor și contribuie la degradarea reputației liceelor tehnologice. Fără o reconstrucție realistă și coerentă a curriculumului, reformele actuale riscă să consolideze eșecul educațional.
7. Îmbunătățirea infrastructurii școlare
În prezent, multe școli, în special din mediul rural, se confruntă cu săli de clasă supraaglomerate, laboratoare insuficiente sau neechipate și lipsa unor spații adecvate pentru activități extracurriculare sau sportive. Această situație afectează direct calitatea actului educațional și motivația elevilor. Prin investiții în modernizarea clădirilor, dotarea și amenajarea sălilor de clasă și a spațiilor pentru activități, fiecare elev ar putea beneficia de condiții optime de învățare.
8. Implicarea directă a elevilor și a altor actori în elaborarea politicilor educaționale
Beneficiarii educației trebuie să fie parte integrantă a procesului decizional, ci nu să fie puși în fața faptului împlinit și consultați doar când schimbarea nu mai este posibilă. Prin organizarea de grupuri de lucru, întrevederi formale și ateliere comune, elevii pot colabora direct cu factorii de decizie și cu specialiștii în educație, contribuind la construirea unui sistem educațional adaptat nevoilor reale ale comunității școlare.
