Astăzi, 12 iulie, Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat, într-o conferință de presă desfășurată la sediul ministerului de resort, toate schimbările cuprinse în noua lege a Educației, ce va intra de mâine în dezbatere publică.
La 27 septembrie 2021 Comisia Europeană a aprobat Reforma numărul 1 din Educație și anume: elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, termenul asumat de reprezentanții noștri este trimestrul III (septembrie) din anul 2023.
„România Educată” mai aproape ca niciodată
Astăzi, 12 iulie 2022, la un an de la prezentarea raportului final, Ministerul Educației a transpus în texte de lege toate principiile din proiectul „România Educată”. Există două proiecte: unul pentru legea învățământului preuniversitar și altul pentru legea învățământului superior.
Cele două proiecte vor fi lansate de mâine, 13 iulie 2022, în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile, timp în care se așteaptă opinii din partea tuturor celor interesați de bunul mers al educației. În redactarea proiectelor s-a ținut cont de opiniile a 10.000 de persoane, cea mai amplă consultare de până acum pe tema învățământului românesc.
Proiectul de lege este realizat în concordanță cu normele europene OECD.
Cele 5 principii de bază ale OECD (la care România aderă) vor fi integrate în cele două noi proiecte ale „României Educate”:
- Asigurarea calității și eficacității programelor de educație și formare și îmbunătățirea rezultatelor învățării
- Promovarea egalității în ceea ce privește oportunitățile educaționale în ceea ce privește accesul la o educație de calitate pentru toți
- Colectarea și utilizarea informațiilor pentru a-l ghida dezvoltarea competențelor
- Utilizarea instrumentelor de finanțare pentru a încuraja investițiile în dezvoltarea competențelor
- Implicarea părților interesate în proiectarea și implementarea de politici
Schimbări majore cuprinse în legea învățământului
- Învățământul obligatoriu va cuprinde grupa mică începând cu anul 2030!
Parcursul școlar și evaluările elevilor au ca scop evaluarea, orientarea și optimizarea învățării și a capacităților de auto-evaluare ale elevilor.
- Evaluarea va fi centrată pe competențe
- Este obligatoriu să se ofere feed-back în timp real elevilor
- Aceste evaluări vor sta la baza planurilor individuale de învățare
- Va exista o „bancă unică de instrumente de evaluare”
- Copiii care termină în septembrie 2023 grupa mare de grădiniță va primi din partea educatoarei un raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copilului. Raportul va fi folosit în clasa pregătitoare, pentru a adapta procesul educațional la nivelul de dezvoltare al fiecărui copil.
- La finalul clasei pregătitoare cadrul didactic trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, cât și a limbajului, comunicării, abilităților de citit, scriere, calcul matematic.
- Se păstrează Evaluările Naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, iar rezultatele vor fi trecute în „portofoliul educațional al elevului.”
Se păstrează calificativele la ciclul primar și notele la gimnaziu și liceu. Prin excepție, la disciplinele care fac parte din ariile curriculare: muzică, desen, educație fizică și sport, dar și la alte discipline ce pot fi stabilite prin ordin de ministru, se acordă calificative de tipul „admis/respins” și nu note de la 1 la 10.
Sorin Câmpeanu, Ministrul Educației
Portofoliul educațional personal al elevului
Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, când consilierul școlar și dirigintele vor emite o orientare de încadrare în educația superioară.
Portofoliul educațional personal, care se va realiza din grupa mijlocie și va fi obligatoriu pe toată perioada învățământului preuniversitar, va cuprinde:
- Rezultatele cuprinse în catalogul electronic
- Evaluări de profil
- Recomandări de recuperare
- Diplome, certificare sau alte înscrisuri
- Produse sau rezultate ale activităților de învățare
Admiterea în liceu și Evaluarea Națională
Colegiile naționale vor fi redefinite și vor avea dreptul să organizeze examene de admitere.
Liceele care au demonstrat calitatea educației vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere la liceu, pentru ocuparea a 90% dintre locuri, iar 10% vor fi ocupate prin distribuirea computerizată a candidaților (începând cu vara anului 2024).
Sorin Câmpeanu, Ministrul Educaței
Noua lege a educației prevede renunțarea la media din gimnaziu, care și-a pierdut relevanța.
Examenul de Bacalaureat
Bacalaureatul va avea următoarele probe:
- PROBA A: O singură probă scrisă la evaluarea competențelor din trunchiul comun- evaluarea competențelor generale formate pe parcursul ciclului liceal: română, matematică, științe ale naturii, istoria și geografia Românei și științe socio-umane
- PROBA B: două probe de verificare a competențelor la două limbi de circulație internațională
- PROBA C: evaluarea competențelor digitale, în raport cu standardele europene cunoscute în domeniu.
- PROBA D: limba și literatura maternă
- PROBA E: probe scrise, facultative, la alegerea candidatului conform profilului. (nu condiționează promovarea). Această probă are rolul de a ajuta candidatul în dezvoltarea lui ulterioară.
Învățământul special și incluziv
Este asigurat de Centrul Național pentru Educație Incluzivă care sprijină unitățile de învățământ să desfășoare un proces permanent de îmbunătățire a managementului, politicilor educaționale, practicilor și culturii organizaționale, astfel încât resursele existente să fie utilizate în scopul susținerii participării la procesul de învățământ a tuturor beneficiarilor din cadrul unei comunități.
Elevii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități vor fi organizați pe 5 nivele de studiu:
- Nivelul 1: Preșcolarul/elevul cu dizabilități/ nevoi speciale/ tulburări specifice de învăţare ușoare.
- Nivelul 2: Preșcolarul/elevul cu dizabilități/nevoi speciale ce necesită intervenția regulată a unor specialiști care să sprijine procesul de predare-învățare.
- Nivelul 3: Preșcolarul/elevul ale cărui dizabilități/nevoi speciale presupun anumite activități de sprijin care nu se pot desfășura în sala de clasă obișnuită în condiții normale și care are nevoie de intervenții individualizate.
- Nivelul 4: Preșcolarul/elevul ale cărui dizabilități/nevoi speciale presupun un nivel sporit de asistență și intervenții individualizate pentru a-și atinge potențialul maxim de dezvoltare.
- Nivelul 5: Sprijinul special este asigurat acelor preșcolari/elevi ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin măsuri de sprijin incluziv.
Școala din spital
Pentru copiii, preșcolarii și elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afecțiuni, spitalizați pentru o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de 4 săptămâni, se organizează „Școala din spital” în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.
În cadrul școlilor din spital pot fi desfășurate activități educative și orice alte activități extradidactice la solicitarea copiilor/preșcolarilor/elevilor.
Bursele școlare și sociale
Bursele vor avea valori anuale cuprinse între 400 de lei la ciclul primar și 3000 de lei învățământul liceal, filierea profesională.
Vor exista 4 categorii principale de burse:
- Bursa de excelență olimpică I/ internațională 1.000 lei/lună Bursa de excelență olimpică II/ națională 700 lei/lună
- Bursă de performanta scolara – 500 lei/luna
- Bursă profesională 300 lei/lună
- Bursă socială – 300 lei/luna.
Noile instituții care vor conduce învățământul românesc
Instituții capabile să operaționalizeze ceea ce scriem în legi, care vor fi înființate până la finalul lunii iulie 2023, pentru ca reforma să fie resimțită în fiecare școală începând cu septembrie 2023. Tot atunci vor apărea planuri cadru și curicculum nou, de exemplu 50% proporția materiilor din trunchiul comun, 20% disciplinele de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii.
Sorin Câmpeanu, Ministrul Educației
Inspectoratele școlare județene se transformă în „direcții județene de învățământ preuniversitar”
- Vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor școlare și prin comasarea cu centrele de resurse și asistență educațională.
- Atribuțiile vor fi: inspecția de specialitate, gestionarea mobilității personalului didactic, evoluția în carieră (gradele didactice),
- Va putea acorda titul de „profesor emerit”
Autoritatea națională pentru inspecție școlară și asigurarea calității în învățământul preuniversitar (fostul ARACIP)
- Noutatea: „inspecția sistemică” în care accentul s eva pune pe calitate.
- Va avea și birouri teritoriale
- Va avea în componența sa „Comisia națională de inspecție școlară”, care, pe lângă calitatea învățământului va analiza și aspectele legate de etică și deontologie profesională a cadrelor didactice.
CNFCD- Centrul național de formare a carieri didactice (fostă Casa a Corpului Didactic)
- Formarea continuă și asigurarea resurselor educaționale pentru întreg personalul din sistemul de învățământ
- Realizarea cartografierii nevoilor
- Formarea formatorilor
- Va avea structuri la nivel județean
Unitatea executivă
- Dedicată învățământului preuniversitar și universitar
- Suport pentru mentenanță tehnică și digitalizare
- Va putea funcționa și cu experți externi
- Gestionează toate platformele existente și viitoare
Centrul Național de Excelență
- Coordonarea activității de excelență și a performanței
- Unitățile pilot pot fi acele școli care au demonstrat că susțin performanța
Centrul Național pentru educație incluzivă
- Va avea atribuții inclusiv în ceea ce privește desegregarea
La nivelul tuturor unităților școlare apare funcția de „director administrativ”; iar directorul poate fi demis dacă, în urma inspecțiilor se constată că deciziile și acțiunile sale nu respectă educația centrată pe elev.
