Necla Camuz și fiul ei de doar câteva zile, născut pe 27 ianuarie, au rămas blocați sub dărâmăturile blocului în care locuiau. Cutremurul din Turcia și Siria din 6 februarie 2023 a fost foarte aproape de a-i ucide pe amândoi ca pe alte zeci de mii de oameni. Au fost găsiți după o săptămână și astfel au devenit dovada că minunile există.
În dimineața zilei de 6 februarie, la 4.17, Necla își hrănea fiul în casa lor din sudul Turciei, în provincia Haray. Câteva momente mai târziu s-au trezit sub tone de moloz. Dar au supraviețuit. Necla și micuțul Yagiz, al cărui nume se traduce prin ”curajosul”, au reușit să supraviețuiască.
Necla și familia ei locuiau la etajul al doilea al unui bloc cu cinci etaje, nou și modern, în orașul Samandag. Era o clădire în care femeia spune că se simțea în siguranță. Nu își imagina că în acea dimineață viața ei va fi dată peste cap de un cutremur. „Când a început cutremurul am vrut să merg la soțul care era în cealaltă cameră, iar el venea spre mine. În acel moment, șifonierul a căzut peste el și peste celălalt fiu al nostru și le-a fost imposibil să se mai miște”, a povestit femeia. Camera a început să se miște din ce în ce mai rău și simțea cum clădirea își mișca poziția. Apoi, când cutremurul s-a oprit au simțit cum etajul a căzut pur și simplu, iar femeia a început să își strige familia, dar nu i-a mai răspuns nimeni.
Necla a rămas cu fiul ei căzut peste piept. Au fost salvați de un dulap care a căzut lângă ei și i-a protejat de alte obiecte și resturi de beton care i-ar fi putut omorî. Cei doi au rămas în acea poziție pentru patru zile.
Prima zi printre dărâmături
Necla spune că la început nu a putut vedea decât negru în jurul ei. A trebuit să se bazeze pe simțuri pentru a-și putea da seama ce se întâmplă în jurul ei. Din cauza prafului i-a fost greu să respire, însă după un timp acesta s-a așezat și nu a mai avut această problemă. Nu a simțit nici frigul datorită molozului din jurul ei.
Femeia a povestit că simțea că sub ea sunt jucării, dar că nu a reușit să le scoată și nici să se miște astfel încât să stea mai confortabil. În afară de pielea fiului ei nou-născut și de hainele de pe ei nu putea simți altceva decât praf și beton. Totuși, de la distanță auzea alte voci astfel încât a țipat după ajutor. Pentru că nu i-a răspuns nimeni a luat bucăți de beton și a început să bată cu ele în lemnul dulapului pentru a face cât mai mult zgomot. I-a fost frică să facă și alte mișcări de frică să nu se prăbușească peste ea alte bucăți de bloc.
Supraviețuirea sub dărâmături
”Eram foarte speriată când am văzut că nu mă aude nimeni. Îți faci o mulțime de planuri când ai un nou-născut și deodată se năruie toate”, a spus Necla. Totuși, nu a renunțat să aibă grijă de bebeluș. L-a alăptat și l-a mângâiat pentru a-l liniști. Pentru că îi era foarte foame și sete femeia a încercat să își bea propriul lapte, dar nu a reușit.
În tot acest timp auzea vocea și simțea mișcare în jur, dar nu își putea da seama cât de departe de ea sunt acei oameni. Așa că a hotărât să își păstreze energia pentru a striga tare atunci când îi simțea suficient de aproape pentru a fi auzită.
Gândurile femeii erau împărțite între bebeluș și restul familiei ei, soțul și fiul cel mare. Se întreba și dacă alte rude apropiate au reușit să scape de cutremur. Nu credea că o să scape cu viață, dar pentru micul Yagiz a încercat să își păstreze speranța. În cea mai mare parte a timpului copilul a dormit, iar atunci când se trezea plângând îl alăpta până când se liniștea.
Salvarea
După mai bine de 90 de ore sub dărâmături, Necla a auzit lătratul unor câini. I se părea că visează, dar la scurt timp a auzit și voci de oameni. Când și-a dat seama că cineva o întreabă în ce apartament locuia și-a dat seama că a fost salvată.
Oamenii din echipele de salvare au săpat cu grijă pentru a-i scoate pe ea și pe Yagiz din dărâmături. Într-un final cei doi au văzut lumina fiind scoși dintre bucățile de beton de o echipă din Departamentul de Pompieri din Istanbul.
Femeia a fost dusă la ambulanță, la fel și bebelușul. Tot acolo a primit confirmarea că și soțul, Irfan, și fiul de trei ani, Yigit Kerim, au fost salvați. Cei doi au fost duși la spitalul din Adana pentru că aveau răni destul de grave la picioare. În mod miraculos, Necla și bebelușul nu au avut răni serioase. Au stat în spital doar 24 de ore pentru observații, dar apoi au putut pleca.
Viața după cutremur
Casa lor nu mai există, dar acum locuiesc împreună cu alți membrii ai familiei extinse într-un cort improvizat din lână și alte materiale. Acolo fiecare ajută cum poate și încearcă să se susțină pentru a trece peste aceste momente grele.
Necla a declarat că micul Yagiz i-a salvat viața, pentru că nu știe dacă ar fi avut puterea să reziste atâtea zile dacă nu ar fi fost el. ”Sper să nu mai aibă parte de astfel de evenimente în viața lui. Sunt fericită că nu o să își mai amintească nimic din toate acestea”, a spus femeia.
