Tot înainte către Evul Mediu! „Când vaccinarea scade sub 70%, nu mai riscăm o epidemie, ci epidemii. Pentru toate bolile controlabile”
Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, explică de ce apar epidemiile atunci când scade rata de vaccinare și ce riscăm dacă ne bazăm pe imunitatea naturală, dată de boală, în detrimentul celei obținute prin vaccinare.
Bebelușii sunt protejați parțial în primele luni de viață dacă mama a avut în trecut rujeolă sau dacă este vaccinată. Protecția aceasta se reduce, astfel că, la 1 ani (sau la 9 luni în perioade de epidemie), e necesară vaccinarea, pentru redobândirea protecției. FOTO: Shutterstock
Pentru bebelușul de 7 luni din Brașov, mort în epidemia de rujeolă declarată de autorități pe 5 decembrie 2023, Moș Nicolae nu a mai venit. Și nici nu va mai veni vreodată. El este primul deces, și să sperăm că ultimul, din actuala epidemie în care numărul de cazuri înregistrate a trecut de 2.000. Medicii epidemiologi avertizează că, în condițiile în care cohorta copiilor nevaccinați va crește, bolile trecutului le vor marca acestora viitorul. Rujeola, difteria, poliomielita, împreună cu alte boli infecțioase prevenibile prin vaccinare, nu vor mai fi doar denumiri trecute în tratatele de boli infecțioase, ci realități care-și vor cere prețul. Iar acesta nu va fi deloc mic.
Încă două luni de viață și bebelușul din Brașov ar fi avut vârsta eligibilă pentru prima doză de vaccin antirujeolic. Și măcar o șansă de supraviețuire. Infecția, care a avut ca sursă un frate mai mare, nevaccinat împotriva pojarului, l-a prins însă exact într-un moment în care era foarte vulnerabil. Adică, atunci când protecția oferită după naștere de anticorpii mamei tocmai expirase. Iar sistemul lui imun era la început.
Acces restricționat la bebe
Prof.dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, explică: ”Până la vârsta de 6 luni, sistemul imun al nou-născutului și sugarului este, practic, inactiv. Abia după vârsta de 6 luni acest sistem începe să se activeze. El devine deplin activ, competent – dacă putem spune așa – după vârsta de 1 an.”
În fereastra celor 6 luni, bebelușul este apărat de anticorpii proveniți de la mamă, dacă aceasta a făcut anterior boala sau dacă a fost vaccinată. Dacă nu, sugarul este complet descoperit imunitar și poate lua infecția foarte ușor. Pot părea complicații, de tipul pneumoniilor, al căror deznodământ poate fi fatal.
Un lucru mai puțin știut sau neglijat de familie este acela că, pentru a proteja cât mai bine bebelușul în fața bolilor infecțioase, accesul la acesta ar trebui restricționat la membrii familiei restrânse. Respectiv, mama și tata. Mai puțin persoanele de vârsta a treia. De ce? ”Pentru că, la acestea, din cauza scăderii activității sistemului imun, apar diverse patologii asociate. Și există riscul de a dezvolta diverși germeni mai mult sau mai puțin rezistenți, pe care-i pot transmite unui nou-născut al cărui sistem imun este inactiv. Bebelușul este expus în acest fel inutil. Spun acest lucru pentru că, am constatat că puțină lume știe”, adaugă epidemiologul.
Părinții care merg pe ideea că e mai bine să lași copilul să se îmbolnăvească pentru ca să-și capete imunitatea în acest fel ar trebui să se mai gândească o dată. Aceasta pentru că, cel puțin în cazul virusului rujeolic, consecințele infecției pot fi devastatoare.
Un studiu publicat de Societatea Americană de Microbiologie, arată că riscul asociat infecției cu virus rujeolic este mult mai mare decât suma simptomelor observabile. Memoria imună este căpătată de organism pe parcursul multor ani în care a fost expus la tot felul de germeni. Virusul rujeolic este însă deosebit de periculos prin faptul că are capacitatea de a șterge această memorie a sistemului imun referitoare la infecțiile anterioare.
Această amnezie imună pe care virusul rujeolic o poate genera este un subiect foarte puțin discutat la noi. Ce se întâmplă, mai exact? În general, bolile cu contagiozitate mare indică un agent patogen foarte agresiv care atacă organismul. Când un organism e atacat de un virus, avem pe de o parte ”armata invadatoare” – reprezentată de virus – și ”armata de apărare” – care este sistemul imun. Și asistăm la o competiție de tipul care pe care.
Dacă virusul reușește să se multiplice mult și într-un timp scurt, depășind capacitatea de apărare a sistemului imun, se produce boala. Dacă sistemul imun reacționează foarte competent și foarte prompt, producând anticorpii necesari apărării, reușește să distrugă virusul. Și infecția nu se produce. Chiar dacă virusul a pătruns în organism.
Ori, în cazul unui virus așa cum este cel rujeolic – a cărui contagiozitate este de 95%, pojarul fiind una dintre cele mai contagioase boli din lume – agresivitatea virusului este foarte mare și la fel și impactul asupra sistemului imun al organismului.
”Impactul virusului rujeolic este atât de mare încât determină formarea de limfocite specifice pentru virusul rujeolic, care înlocuiesc celelalte limfocite și devin dominante. Celelalte limfocite fiind cele care au memoria bolilor înregistrate de persoana respectivă în trecut. Prin înlocuirea limfocitelor, se șterge memoria imună”, explică prof.dr. Emilian Popovici mecanismul de acțiune.
Studiul citat, adaugă expertul, a fost dezvoltat în SUA, Danemarca și în Marea Britanie, experții ajungând la concluzia că aproape 50% dintre decesele care apar în urma unor boli infecțioase făcute de o persoană a doua oară pot fi urmare a acestei ștergeri a memoriei sistemului imun de către virusul rujeolic.
Adică, acele persoane au făcut niște boli infecțioase în urma cărora au dobândit o anumită imunitate în fața lor. Rujeola contractată apoi le-a șters însă memoria imună și, în acest fel, au făcut a doua oară boli pe care în mod normal nu le-ar fi făcut dacă nu ar fi intervenit infecția cu virus rujeolic. Formele de boală au fost grave și au dus la deces.
O complicație, e drept rară, a infecției cu virus rujeolic, este panencefalita sclerozantă. Boala poate apărea la ani de la momentul în care o persoană trece prin infecție. ”Ce înseamnă asta? Înseamnă că virusul rămâne cantonat în organism și, la un moment, dat, probabil pe un anumit fond, pe o anumită stare de vulnerabilitate a organismului, generează această afecțiune. Boala nu are tratament și duce la deces”, explică prof.dr. Emilian Popovici.
În acest moment, în România, acoperirea vaccinală este în scădere la toate vaccinurile. La rujeolă, de exemplu, este de 78%, pentru prima doză și de 62%, pentru a doua doză. Ar fi fost necesar minimum 90% ca epidemia să fi putut fi evitată.
O altă boală infecțioasă prevenibilă prin vaccinare este difteria. La câteva zile de la declararea epidemiei de rujeolă, autoritățile din România au anunțat depistarea a două cazuri de difterie cu localizare cutanată, netoxigenă.
Reamintim că tulpinile de bacil difteric toxigene și care produc difteria respiratorie sunt diferite de cele izolate în cele două cazuri. Ultimul caz de difterie cu tulpini toxigene a fost înregistrat în România în 1989. Acest tip de difterie poate fi prevenit prin vaccinare. În Programul național de vaccinare, acest vaccin se poate face gratuit, încă din primul an de viață.
Chiar și așa, apariția celor două cazuri ar trebui să stârnească îngrijorare, este de părere medicul epidemiolog. Pentru că, în anumite condiții, tulpinile non-toxigene pot suferi un proces de inducție al toxigenezei: ”Se transformă în tulpini toxigene și rămân așa. Faptul că acum s-a constatat că cele două cazuri au fost generate de tulpini non-toxigene este un aspect pozitiv în toată această situație negativă. Dar, să nu uităm că lucrurile nu sunt bătute-n cuie! Când ai două semnale de alarmă la pătrat: adică o acoperire vaccinală mai scăzută și ai aceste cazuri, lucrurile trebuie luate în serios”, atrage el atenția.
”Nu există boală infecțioasă fără complicații și fără decese”
Pentru părinții care ezită să-și vaccineze copiii, el are un singur sfat: ”Vaccinați-vă copiii, pentru că în acest fel pot fi prevenite lucruri care nu pot fi anticipate. Sunt unii părinți care spun că îl lasă să facă boala, pentru a se imuniza natural. Dar cei care spun asta uită un lucru sau se prefac că uită: nu există boală infecțioasă care să nu genereze complicații. Și nu există boală infecțioasă care să nu genereze decese. Orice om de bună credință, dacă ia o carte de boli infecțioase și citește, vede că acolo sunt trecute niște procente, mai mari sau mai mici, și la generarea de complicații, și la decese.”
O altă recomandare este ca părinții să se ghideze după informații obținute de la specialiști. ”A fi influencer sau persoană publică fără o calificare clară și documentată într-un domeniu nu înseamnă ca ai expertiză sau autoritate în acel domeniu”, spune prof.dr. Emilian Popovici.
El atenționează că dacă procentele de vaccinare rămân mici și în viitor, vor apărea și alte epidemii. ”Și nu o epidemie, ci epidemii. Adică, pentru toate bolile care au fost controlate până în momentul în care acoperirea vaccinală a scăzut sub 60-70%”. Din experiențele la scară istorică, se întâmplă ca, atunci când bolile reapar, oamenii să reînceapă să se vaccineze, până când bolile reintră sub control. După care, iarăși încep să refuze vaccinarea. Și ciclul se reia. ”Pentru că, varianta C – în care să nu te vaccinezi și să nu fie boli, nu există”, conchide profesorul.
