Cele mai recente rezultate publicate de la testarea PISA au arătat că elevii români nu stau deloc bine la capitolul gândire creativă. Elevii care au participat la studiu au obținut un scor de doar 26 de puncte, comparativ cu media europeană de 33 de puncte. În urma lor la acest capitol se află elevii din Moldova, Cipru, Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania. Doar 14% dintre elevii din România au avut o performanță ridicată la testul de gândire creativă.
Demn de menționat este faptul că cea mai recentă testare PISA (cea din anul 2022) a fost susținută, în România, de primii elevi care au urmat și clasa pregătitoare (2012-2013) și pentru care, până la finalul gimnaziului, a fost folosit un curriculum bazat pe competențe.
Rezultatele elevilor români la capitolul „gândire creativă”
Pe 5 decembrie 2023 au fost date publicității primele rezultate ale testării PISA 2022, elevii români înregistrând rezultate mai scăzute decât media țărilor OCDE la Matematică, Lectură și Științe, iar astăzi, 18 iunie 2024, s-au publicat noi rezultate, legate de gândirea creativă. Precizăm că din OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) fac parte 38 de state, iar programul de evaluare internațională (PISA) evaluează ceea ce știu și pot face elevii.
Tinerii care au susținut testarea de gândire creativă PISA 2022 au avut la dispoziție o oră pentru a rezolva itemii propuși. Dintre aceștia, 12 aveau drept scop generarea de idei diverse, 11 – generarea de idei creative, iar 9 – evaluarea și îmbunătățirea unor idei. Exercițiile propuse au vizat patru aspecte – exprimare scrisă, exprimare vizuală, soluționarea unor probleme sociale, soluționarea unor probleme științifice.
42% dintre elevii români – rezultate minime. Doar 1 din 7 a înregistrat rezultate optime
Iată cum arată rezultatele elevilor români folosind scara PISA – de la Nivelul 1 (cel mai slab) la Nivelul 6 (cel mai bun):
- 14,3% dintre elevii români au fost de Nivel 5 sau 6 la testul de gândire creativă.
- 42,1% au fost de Nivel 2 sau mai puțin – pragul la care, în testele tradiționale PISA pentru Matematică, Citire și Științe, este evaluat analfabetismul funcțional al elevilor de 15 ani. Procentul elevilor de Nivel 2 sau mai puțin este similar cu cel al elevilor români cu scor sub Nivel 2 la Citire
Evaluarea de țară pentru România arată că 58% dintre elevi au atins cel puțin nivelul competenței de bază la gândire creativă (Nivelul 3)”. Este, totul stipulat faptul că „procentul este semnificativ mai redus decât media din țările OECD (78%)”
Și din perspectiva acestor ponderi, România se încadrează printre ultimele din Europa, singura diferență fiind aceea că depășește Grecia (9,5%) în cazul elevilor de Nivel 5 sau 6.
- CITEȘTE ȘI: Elevii români participă din nou la testele PISA. Rezultatele anterioare, umilitoare pentru România
Ce este testarea PISA?
Lansat de OCDE în 1997, PISA evaluează competențele elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe, precizează Ministerul Educației. Mai precis, grupul țintă al evaluării PISA este constituit din elevii cu vârste cuprinse între 15 ani și trei luni și 16 ani și două luni. PISA se derulează cu o ciclicitate de trei ani. Până acum, au fost colectate date în 2000, 2003, 2006, 2009, 2012, 2015, 2018 și 2022, fiecare ciclu fiind încheiat prin publicarea unor rapoarte cu prezentarea rezultatelor. Ultimul ciclu a suferit o prelungire de un an din cauza pandemiei de COVID-19, iar ciclul PISA 2025 este în curs de desfășurare. De la prima rundă de evaluare PISA până în prezent, au participat peste 80 de țări și economii, dintre care 50 de țări cu venituri medii. Pe lângă cele trei domenii de bază – lectură, matematică și științe – testarea PISA vizează și un domeniu inovator. În 2022, acest domeniu a fost gândirea creativă.
Importanța testării PISA
PISA oferă perspective valoroase privind practicile e și politicile din domeniul educației, asigurând, totodată, o modalitate de a monitoriza tendințele privind competențele elevilor din diferite țări și subgrupuri demografice. Prin intermediul rezultatelor PISA, factorii de decizie politică pot:
- evalua competențele elevilor din propriile țări, comparativ cu cele ale elevilor din alte țări;
- stabili obiective măsurabile în materie de politici educaționale, având ca reper alte sisteme educaționale mai eficiente;
- învăța din politicile educaționale și practicile implementate de țările care au înregistrat îmbunătățiri ale rezultatelor la testare. O astfel de analiză comparativă internațională probabil că este mai relevantă acum decât oricând, având în vedere că fiecare țară din lume a semnat agenda privind obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) în domeniul educației, adoptată de Organizația Națiunilor Unite în 2015, care vizează asigurarea faptului că toți copiii și tinerii vor atinge cel puțin nivelurile de bază de competență la lectură și matematică.
Testarea PISA presupune mai mult decât verificarea capacității elevilor de a reproduce anumite cunoștințe – mai precis, evaluează măsura în care elevii pot valorifica în situații noi și diverse, competențele dobândite la școală. Această abordare este în acord cu faptul că economiile moderne au nevoie de cetățeni capabili să se folosească de ceea ce știu pentru a înțelege și rezolva diverse probleme profesionale și de viață.
În plus, PISA colectează o multitudine de informații contextuale, de natură socioeconomică și educațională cu privire la elevi, școli și țări. Aceste informații pot fi corelate cu performanțele elevilor, în vederea identificării unor caracteristici relevante pentru modelarea politicilor și practicilor din domeniul educațional.
În concluzie, PISA este un program internațional derulat continuu, care, pe termen lung, conduce la acumularea unor informații valoroase, utile pentru monitorizarea tendințelor privind competențele elevilor din diferite țări și subgrupuri demografice. Factorii de decizie politică din mai multe părți ale lumii utilizează rezultatele PISA pentru a:
- evalua competențele elevilor din propria țară în comparație cu cele ale elevilor din alte țări/economii participante;
- stabili repere privind îmbunătățirea calității educației;
- înțelege punctele forte și punctele slabe ale politicilor educaționale implementate până în momentul evaluării.
