Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a cerut public inițierea unui cadru legislativ care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare. Apelul a fost făcut într-o declarație amplă, publicată pe contul său de Facebook, în care oficialul vorbește despre social media ca despre o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului, subliniind că riscurile pentru minori sunt tot mai vizibile în ultimii ani.
„Nu este vorba despre cenzură. (…) Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”, scrie Arafat, subliniind că discuția ar trebui mutată din zona ideologică în cea a responsabilității colective.
„Rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii”
În mesajul său, Raed Arafat compară explicit rețelele de socializare cu alte produse interzise minorilor, precum tutunul și alcoolul, argumentând că acestea sunt construite pentru captarea atenției și generare de dependență.
Oficialul atrage atenția asupra modului în care platformele digitale folosesc mecanisme sofisticate de captare a atenției, ceea ce experții în sănătate mintală identifică de multe ori ca factor agravant pentru bunăstarea copiilor. Cercetările arată că utilizarea intensivă a social media se corelează cu simptome crescute de anxietate și depresie în rândul adolescenților. Un review sistematic publicat în BMC Psychology (2025), care a analizat peste 43 de studii relevante, a constatat că acestea au raportat o asociere între utilizarea rețelelor sociale și rezultate negative de sănătate mintală la adolescenți, în special simptome de depresie și anxietate.
În același timp, mediul online a devenit un spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică, presiune socială constantă și comparație toxică, cu efecte care pot persista pe termen lung, potrivit unor rapoarte internaționale asupra utilizării digitale de către minori.
De ce această discuție devine urgentă acum
Apelul lui Raed Arafat vine pe fondul unor incidente tot mai grave care implică adolescenți (cazuri de sinucideri în rândul copiilor și tinerilor, precum și tragedia de la Cenei) și care au readus în atenția publică vulnerabilitatea tinerilor în fața presiunii online — de la cyberbullying la efecte emoționale severe și izolare socială.
Conform OMS, la nivel global unul din șapte adolescenți cu vârste între 10 și 19 ani se confruntă cu o tulburare de sănătate mintală, iar anxietatea și depresia sunt printre principalele cauze de dizabilitate la această vârstă. Un raport al Biroului Regional OMS pentru Europa arată, de asemenea, o creștere semnificativă a comportamentelor descrise drept „utilizare problematică” a rețelelor sociale — pierderea controlului asupra timpului petrecut online și apariția unor consecințe negative în viața de zi cu zi la tot mai mulți adolescenți.
„Nu mai este suficient să spunem că este doar responsabilitatea părinților”
Un punct-cheie al declarației lui Raed Arafat este respingerea ideii că problema social media și copii poate fi rezolvată exclusiv la nivelul familiei. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe”, afirmă acesta.
Într-un ecosistem digital controlat de companii multinaționale, cu algoritmi opaci și stimulente economice puternice, părinții concurează cu un sistem care funcționează non-stop. De aici argumentul că riscurile nu mai sunt doar individuale, ci sistemice — iar politici publice trebuie să parte din răspuns, din „contraofensivă”.
Ce fac alte țări și ce urmează în România
În declarația sa, Raed Arafat amintește că mai multe state tratează deja accesul copiilor la rețelele de socializare ca pe o chestiune de sănătate publică și protecție a copilului, nu ca pe o dezbatere ideologică.
În Australia, a intrat deja în vigoare (în decembrie 2025) legea care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, impunând platformelor să blocheze conturile minorilor sau să suporte amenzi semnificative. În Franța, Adunarea Națională a aprobat la 26 ianuarie 2026 un proiect de lege care va interzice copiilor sub 15 ani accesul la social media, și care include și măsuri de verificare a vârstei utilizatorilor pe platforme precum TikTok, Instagram sau YouTube.
Alte țări europene, printre care Danemarca și Norvegia, au propus astfel de legi sau lucrează la măsuri similare, fie prin stabilirea unui prag minim de vârstă, fie prin verificări obligatorii ale vârstei pentru accesul la platforme.
Ce urmează în România
În final, Raed Arafat face un apel direct către parlamentari, cerând inițierea unui cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare. „Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung. Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”, spune Arafat. „Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere”, precizează acesta.
Senatul României a adoptat în decembrie 2025 „legea majoratului digital”. Aceasta introduce, pentru prima dată în România, conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani. Legea poate intra în vigoare doar după ce va fi adoptată și în Camera Deputaților, forul decizional.
