Un elev de 15 ani trebuie să aleagă locul potrivit pentru un parc eolian, să descopere regula unui model cu triunghiuri și să compare două surse care se contrazic. Toate aceste situații sunt, de fapt, trei tipuri de probleme PISA la științe, matematică și citire. Am urmărit pas cu pas ce cer acestea, cum sunt evaluate răspunsurile și unde apar noțiunile necesare în programa românească. Diferența se vede repede: una este să fi învățat lecția și alta să știi ce să faci cu ea.
Un elev poate să știe ce este un procent, să fi învățat despre energia regenerabilă și să poată deosebi un fapt de o opinie. Asta nu înseamnă automat că va ști să folosească toate aceste lucruri când problema nu seamănă cu exercițiul din caiet. Aceste probleme PISA nu verifică doar dacă elevul a învățat materia, ci dacă poate folosi informațiile într-o situație nouă. În loc să-i ceară o definiție, un calcul după un model cunoscut sau rezumatul unui text, elevul trebuie să aleagă informațiile importante, să facă legături între ele și să explice cum a ajuns la răspuns.
Pentru părinți, cele trei exemple de mai jos fac rezultatele PISA mai ușor de înțeles. Prima problemă îi cere elevului să aleagă locul potrivit pentru un parc eolian, a doua pornește de la un calcul simplu și ajunge la o regulă generală, iar ultima îl pune să compare două surse care prezintă diferit același subiect. Niciuna nu verifică doar dacă elevul „a parcurs materia”, ci dacă poate folosi ceea ce a învățat.
ȘTIINȚE. Problema 1 – Parcul eolian pe mare
Problema pornește de la intenția unui oraș de pe litoral de a construi un parc eolian pe mare. Elevul primește informații despre producerea energiei, costul amplasării turbinelor și posibilele efecte asupra ecosistemului.
Ce se cere
Problema nu îi cere elevului să spună cum funcționează o turbină eoliană și nici să reproducă definiția energiei regenerabile. Îi cere să folosească ceea ce știe pentru a analiza o decizie reală. Mai întâi trebuie să explice de ce energia produsă de vânt poluează mai puțin decât cea obținută prin arderea combustibililor fosili. Apoi trebuie să observe că o soluție benefică pentru climă poate avea efecte negative asupra mediului local. În ultima etapă, elevul compară patru amplasamente și caută cel mai bun compromis între cost și protejarea ecosistemului.
Cum se evaluează
Aceasta este diferența pe care o urmărește PISA: nu doar dacă elevul deține o informație, ci dacă o poate folosi atunci când răspunsul nu este scris în enunț. Cunoașterea științifică este doar punctul de plecare; pentru rezolvare sunt necesare selectarea informațiilor relevante, înțelegerea consecințelor și argumentarea unei alegeri. Răspunsurile de mai jos sunt traduse și adaptate după baremul oficial OECD. La întrebările deschise, elevul nu trebuie să folosească exact aceste cuvinte. Primește punctaj dacă oferă o explicație corectă și suficient de precisă.
Întrebarea 1: De ce este energia eoliană mai benefică pentru mediu?
Răspunsuri corecte: Elevul trebuie să descrie un beneficiu pentru mediu al folosirii turbinelor eoliene în locul arderii combustibililor fosili. Un răspuns acceptat ar putea fi: Producerea electricității cu ajutorul vântului nu presupune arderea combustibililor fosili și eliberează mai puțin dioxid de carbon. Baremul acceptă inclusiv răspunsul minimal „mai puțin CO₂”. În schimb, o formulare precum „energia eoliană este mai ecologică” nu explică în ce constă beneficiul.
Întrebarea 2: Ce efect negativ poate avea parcul eolian?
Răspunsuri corecte: Elevul trebuie să descrie un efect negativ pe care parcul eolian l-ar putea avea asupra mediului local. Baremul OECD acceptă răspunsuri precum: păsările s-ar putea lovi de pale; construcția ar putea afecta fundul mării, plantele sau animalele; turbinele ar putea împiedica deplasarea peștilor, balenelor ori delfinilor; zgomotul și vibrațiile ar putea deranja animalele; curenții sau valurile ar putea fi modificați. Este suficient ca elevul să descrie corect una dintre aceste consecințe.
Întrebarea 3: Unde ar trebui construit parcul eolian?
Răspunsul corect: zona C. Pentru punctaj complet, elevul trebuie să justifice alegerea folosind atât criteriul financiar, cât și pe cel ecologic: Zona C reprezintă cel mai bun compromis deoarece apa este mai puțin adâncă decât în zona D, ceea ce reduce costul instalării. În același timp, nu se află în zona frecventată de numeroase păsări marine și nici în zona cu alge indispensabile animalelor marine. În zona C există pești, dar aceștia aparțin unor specii comune. Simpla bifare a zonei C nu demonstrează că elevul a comparat informațiile. Esențială este justificarea.
Întrebări aparent simple, dificultate ridicată
La prima vedere, cerințele nu par complicate. Nu conțin formule, calcule dificile sau termeni de specialitate. Cu toate acestea, OECD plasează prima întrebare la nivelul 5 de dificultate și a doua la nivelul 4. La ultima întrebare, simpla alegere a zonei C și justificarea parțială corespund nivelului 4, dar răspunsul care explică întregul compromis dintre cost și mediu ajunge la nivelul 6, cel mai ridicat. Dificultatea nu stă, așadar, într-o lecție complicată despre turbine. Stă în formularea unei explicații precise, selectarea informațiilor importante și folosirea lor pentru a argumenta o decizie.
Dar de unde să știe copilul toate aceste răspunsuri?
Cel mai direct, elevii învață despre energia eoliană în clasa a VIII-a, la Educație tehnologică și aplicații practice, în modulul „Energie”. Programa include:
- formele și sursele de energie;
- tehnologiile prin care se obține energia;
- transportul și distribuția energiei electrice;
- economisirea energiei;
- efectele producerii și utilizării energiei asupra oamenilor și mediului.
Programa obligatorie formulează aceste conținuturi în termeni generali, fără să impună o lecție separată despre turbinele eoliene. Însă manualele de clasa a VIII-a prezintă explicit energia eoliană ca sursă regenerabilă și explică transformarea energiei vântului în electricitate. Subiectul este pregătit însă din mai multe materii și cunoștințe pe care și le însușește de-a lungul mai multor ani de școală:
- la Educație tehnologică, în clasa a VIII-a, învață despre surse regenerabile și neregenerabile, producerea electricității, avantajele și efectele tehnologiilor energetice;
- la Fizică, în clasele VII–VIII, învață despre transformarea energiei, energia și puterea electrică;
- la Biologie, în gimnaziu, descoperă ecosistemele, relațiile dintre viețuitoare, efectele intervenției omului asupra mediului;
- la Geografie, tot în gimnaziu, află despre resurse energetice, industria energiei electrice și relația dintre activitățile economice și mediu.
Așadar, elevul român nu ar trebui neapărat să fi studiat „parcurile eoliene pe mare” ca lecție distinctă. Nici nu trebuie să știe tehnic cum se construiește o turbină. Enunțul PISA îi oferă informațiile esențiale. El trebuie să combine noțiuni întâlnite separat la mai multe materii:
- vântul este o sursă regenerabilă;
- arderea combustibililor fosili produce poluare și emisii;
- infrastructura poate afecta habitatele și animalele;
- instalarea în apă mai adâncă este mai costisitoare;
- între mai multe variante trebuie ales un compromis și justificată alegerea.
Problema PISA nu îi cere însă să reproducă lecția despre sursele de energie. Îi cere să lege informații învățate la materii diferite, să compare costurile cu efectele asupra mediului și să-și argumenteze alegerea. Exact această legătură dintre cunoștințe este mai greu de verificat printr-o lucrare obișnuită.
MATEMATICĂ, PISA 2022. Problema 2 – Model triunghiular
Problema pornește de la un desen format din triunghiuri roșii și albastre. Cele trei întrebări folosesc aceeași imagine, dar cresc mult ca dificultate.
Ce se cere
Mai întâi, elevul calculează un procent folosind triunghiurile vizibile. Apoi trebuie să descopere regula modelului și să adauge mintal încă un rând. În final, nu mai rezolvă un singur calcul, ci trebuie să explice de ce proporția triunghiurilor albastre va rămâne sub 50%, indiferent câte rânduri ar fi adăugate.
Cum se evaluează
Prima întrebare este încadrată de OECD la nivelul 1a, a doua la nivelul 2, iar ultima ajunge la nivelul 5 pentru un răspuns complet. Răspunsurile și nivelurile de dificultate sunt prezentate în explicațiile oficiale publicate de OECD.
Întrebarea 1: Ce procent dintre triunghiuri este albastru?
Răspunsul corect: 37,5%. În primele patru rânduri sunt 16 triunghiuri, dintre care șase albastre. Elevul trebuie să raporteze cele șase triunghiuri albastre la totalul de 16 și să transforme rezultatul în procent: 6 din 16 = 37,5%. Toate informațiile necesare sunt vizibile în imagine. De aceea, OECD încadrează întrebarea la nivelul 1a.
Întrebarea 2: Ce procent va fi albastru după adăugarea celui de-al cincilea rând?
Răspunsul corect: 40%. Al cincilea rând nu este desenat. Elevul trebuie să observe regula modelului și să deducă faptul că noul rând va avea nouă triunghiuri, dintre care patru albastre și cinci roșii. Modelul va ajunge astfel la 25 de triunghiuri în total, dintre care zece albastre: 10 din 25 = 40%. Întrebarea este încadrată la nivelul 2 deoarece elevul nu mai lucrează doar cu informațiile vizibile. Trebuie să continue corect modelul înainte de a calcula procentul.
Întrebarea 3: Procentul triunghiurilor albastre va rămâne întotdeauna sub 50%?
Răspunsul corect: Da. Pentru punctaj maxim, simpla alegere a variantei „Da” nu este suficientă. Elevul trebuie să explice de ce afirmația va rămâne adevărată pentru fiecare rând adăugat. Un răspuns complet ar putea fi: Da. În fiecare rând există cu un triunghi roșu mai mult decât triunghiuri albastre. Prin urmare, triunghiurile albastre vor rămâne mai puține decât cele roșii și nu vor putea reprezenta jumătate din model.
OECD acordă punctaj parțial dacă elevul observă că sunt mai multe triunghiuri roșii decât albastre, dar nu explică faptul că această relație se repetă în fiecare rând. Simpla bifare a variantei „Da” sau folosirea procentelor calculate numai pentru primele rânduri nu primește punctaj. Răspunsul complet este încadrat la nivelul 5, iar unul parțial la nivelul 4. Dificultatea nu vine dintr-o formulă avansată, ci din generalizare: elevul trebuie să descopere regula și să arate că ea este valabilă indiferent cât de mult continuă modelul.
Dar de unde ar trebui să știe elevul?
Pentru această problemă, elevul folosește noțiuni studiate la matematică în mai mulți ani de școală. Noțiunile necesare apar devreme în programa românească de matematică:
- în clasa a V-a, elevii lucrează cu fracții ordinare și zecimale, raportează o parte la un întreg și reprezintă matematic situații folosind fracții;
- în clasa a VI-a, studiază explicit rapoarte, procente și probleme în care intervin procentele;
- pe parcursul claselor V–VIII, programa urmărește identificarea relațiilor matematice, alegerea unei metode de rezolvare și argumentarea răspunsului.
Primele două întrebări folosesc în principal materia de clasa a VI-a: elevul stabilește raportul dintre numărul triunghiurilor albastre și numărul total, apoi îl exprimă procentual. Pentru a doua cerință trebuie să observe și regula după care se formează rândurile.
Ultima întrebare nu introduce o formulă nouă și nici noțiuni de liceu. Ea cere folosirea diferită a unor cunoștințe deja dobândite: elevul trece de la exemplele vizibile la o concluzie valabilă pentru orice rând adăugat. Tocmai această trecere de la calcul la explicație face ca întrebarea să ajungă la nivelul 5.
CITIRE, PISA 2018 (testare-pilot). Problema 3 – Laptele de vacă
Elevul primește două pagini web care prezintă perspective diferite asupra consumului de lapte. Prima aparține unei companii care comercializează produse lactate și insistă asupra beneficiilor acestora. A doua prezintă cercetări care pun sub semnul întrebării o parte dintre avantajele atribuite laptelui.
Cele șapte întrebări schimbă treptat felul în care elevul trebuie să citească:
- mai întâi, caută o informație explicită și identifică scopul comercial al primei pagini;
- apoi analizează intenția celui de-al doilea autor și extrage rezultatele unor cercetări;
- în final, compară cele două surse, deosebește faptele de opinii, identifică punctul principal de dezacord și își formulează propria concluzie.
Ce se cere
La început, elevului i se cere să găsească o informație prezentată direct în prima sursă: laptele este considerat o sursă bună de vitamine și minerale. Imediat după aceea, întrebarea devine mai dificilă. Copilul trebuie să observe că pagina „Lacto-Farm” nu urmărește doar să informeze, ci și să încurajeze consumul produselor unei companii.
O a doua pagină, intitulată „Spune «Nu» laptelui de vacă”, prezintă concluziile unor cercetări care contestă anumite beneficii atribuite laptelui. Elevul trebuie să identifice scopul articolului, să extragă un rezultat al cercetării și să distingă afirmațiile verificabile de formulările care exprimă o apreciere.
Ultimele întrebări îl obligă să citească sursele împreună. Trebuie să stabilească asupra cărui aspect se contrazic autorii și să decidă cu care dintre cele trei poziții prezentate este de acord. La această ultimă cerință nu există o singură opinie corectă. Punctajul depinde de argumentul formulat și de folosirea informațiilor din texte.
Cum se evaluează
Unitatea arată că „a ști să citești” nu înseamnă doar să găsești răspunsul într-un paragraf. Elevul trebuie să observe cine publică informația, ce interes poate avea autorul, ce este fapt și ce este opinie și cum se schimbă concluzia atunci când apar două surse care se contrazic.
OECD atribuie întrebărilor niveluri estimate de dificultate între 1a și 5. Cea mai dificilă cerință este clasificarea unor afirmații drept fapte sau opinii, folosind simultan informații din ambele texte. Dificultatea nu vine din vocabular, ci din faptul că elevul trebuie să interpreteze formulările și să integreze două surse. Răspunsurile de mai jos sunt preluate și adaptate după antologia oficială PISA 2018 tradusă în limba română.
Întrebarea 1: Ce afirmație este acceptată de specialiști și de organizațiile medicale citate?
Răspunsul corect: Laptele este o bună sursă de vitamine și minerale esențiale.
Informația apare explicit în pagina „Lacto-Farm”. Elevul trebuie să recunoască o reformulare a ideii din text, nu să își folosească propria opinie despre consumul de lapte. Nivel estimat de dificultate: 1a.
Întrebarea 2: Care este scopul principal al paginii „Lacto-Farm”?
Răspunsul corect: Să sprijine consumul produselor „Lacto-Farm”. Pagina oferă informații despre nutrienți, dar aparține unei firme care comercializează produse lactate. Scopul ei nu este numai informativ. Textul folosește argumente despre sănătate pentru a promova produsele companiei. Nivel estimat de dificultate: 2.
Întrebarea 3: Care ar putea fi scopurile articolului „Spune «Nu» laptelui de vacă”?
Elevul trebuie să răspundă cu „Da” sau „Nu” pentru trei variante:
- să pună sub semnul întrebării avantajele consumului de lactate: Da;
- să prezinte cercetări despre laptele de vacă: Da;
- să arate că nu există studii despre lapte și lactate: Nu.
Pentru punctaj, toate cele trei alegeri trebuie să fie corecte. Nivel estimat de dificultate: 3.
Întrebarea 4: Ce rezultat al cercetării i-ar putea surprinde pe cititori?
Elevul trebuie să indice unul dintre cele două rezultate prezentate în articol:
- femeile care consumau lapte au avut mai multe fracturi;
- femeile și bărbații care consumau lapte prezentau o probabilitate mai mare de a suferi de boli de inimă sau de cancer.
Nu este necesară reproducerea exactă a propoziției. Este suficientă o parafrazare corectă. Nivel estimat de dificultate: 3.
Întrebarea 5: Care afirmații sunt fapte și care sunt opinii?
Ordinea corectă este:
- „Studiile recente vizând beneficiile consumului de lapte sunt surprinzătoare.” – Opinie
- „Studiile au arătat că laptele are efecte dăunătoare asupra sănătății.” – Fapt prezentat în text
- „Câteva studii au pus sub semnul întrebării faptul că laptele sporește densitatea osoasă.” – Fapt prezentat în text
- „Consumul de lapte și de alte produse lactate reprezintă cea mai bună modalitate de slăbire.” – Opinie
Pentru punctaj complet, elevul trebuie să clasifice corect toate cele patru afirmații. Trei răspunsuri corecte primesc punctaj parțial. Nivel estimat de dificultate: 5.
Aici merită explicat că „fapt” înseamnă o afirmație prezentată ca verificabilă în sursele date. Cerința nu îi solicită elevului să stabilească adevărul medical definitiv despre lapte.
Întrebarea 6: Care este principalul punct de dezacord dintre cele două surse?
Răspunsul corect: Efectele laptelui asupra sănătății și rolul său în alimentația oamenilor. Prima sursă prezintă laptele ca parte importantă a unei alimentații sănătoase. A doua pune sub semnul întrebării o parte dintre aceste beneficii. Nivel estimat de dificultate: 2.
Întrebarea 7: Cu cine ești de acord?
Trei elevi formulează concluzii diferite:
- Chris va continua să bea lapte, pentru că îl consideră benefic;
- Ana spune că va consuma mai puțin lapte;
- Sam consideră că sunt necesare mai multe informații înaintea unei concluzii.
La această întrebare poate fi acceptată oricare dintre cele trei alegeri, dacă este susținută cu informații din cel puțin una dintre surse. De exemplu:
- alegerea lui Chris poate fi justificată prin vitaminele, mineralele și proteinele prezentate în prima pagină;
- alegerea Anei poate fi susținută prin rezultatele studiilor prezentate în cel de-al doilea articol;
- alegerea lui Sam poate fi justificată prin faptul că sursele se contrazic, iar articolul însuși spune că sunt necesare cercetări suplimentare.
Un răspuns precum „Sunt de acord cu Sam pentru că așa cred și eu” nu este suficient. Elevul trebuie să folosească dovezi din textele citite. Nivel estimat de dificultate: 3.
De ce este aceasta o problemă de citire
Elevul nu este evaluat în funcție de ceea ce știe despre nutriție și nici nu trebuie să decidă dacă laptele este, în realitate, bun sau rău pentru sănătate. Toate informațiile necesare se află în cele două texte. Problema verifică dacă poate:
- să găsească informații explicite;
- să recunoască scopul unui text;
- să observe interesul comercial al unei surse;
- să distingă faptele prezentate de opinii;
- să compare două perspective;
- să identifice un conflict între informații;
- să formuleze o concluzie susținută prin dovezi.
Acest item de citire arată că lectura funcțională nu înseamnă doar înțelegerea cuvintelor, ci și capacitatea de a nu accepta automat un mesaj doar pentru că este prezentat convingător.
Dar când învață elevii români așa ceva la școală?
Competențele necesare sunt construite treptat la Limba și literatura română, pe tot parcursul gimnaziului:
- în clasa a V-a, elevii identifică informațiile importante din texte literare și nonliterare și deosebesc informațiile esențiale de detalii;
- în clasa a VI-a, lucrează cu texte continue, discontinue și multimodale, formulează inferențe și urmăresc felul în care informațiile sunt organizate;
- în clasa a VII-a, programa prevede explicit recunoașterea modului în care sunt organizate informațiile și compararea punctelor de vedere exprimate în texte diferite;
- în clasa a VIII-a, elevii compară cel puțin două texte după temă, idei și structură, evaluează argumente și își susțin propriul punct de vedere prin informații relevante.
O precizare este totuși necesară. Elevul român învață la Limba și literatura română să identifice informațiile importante, scopul unui text și punctul de vedere al autorului, să distingă faptele de opinii și să compare texte diferite. Prin urmare, programa obligatorie îi oferă instrumentele necesare pentru rezolvarea acestei probleme. Mai puțin explicit este predată evaluarea unei surse online: cine publică informația, ce interes are și câtă încredere putem avea în mesaj. Aceste competențe apar mai clar în disciplinele opționale de educație media, pe care nu le urmează însă toți elevii.
Problema PISA adună, așadar, într-un singur exercițiu competențe învățate separat: găsirea informației, recunoașterea intenției autorului, diferența dintre fapt și opinie, compararea surselor și argumentarea unei concluzii. Provocarea PISA este să le folosească simultan asupra unor pagini care seamănă cu ceea ce găsește zilnic pe internet.
Problema cu laptele de vacă apare într-un opțional pentru clasa a VII-a
„Laptele de vacă” este o unitate din testarea-pilot PISA 2018. Nu a fost inclusă ulterior în evaluarea principală, din cauza unor obiecții privind conținutul, însă majoritatea întrebărilor s-au dovedit potrivite pentru evaluarea competenței de lectură și au fost publicate de OECD.
În România, aceeași unitate apare printre activitățile recomandate în programa opționalului integrat „În jurul mesei. Stiluri de viață și cultura alimentației”, pentru clasa a VII-a. Programa a fost aprobată de Ministerul Educației în 2022 și este în continuare valabilă. Disciplina face însă parte din curriculumul la decizia școlii, așadar poate fi introdusă în ofertă, dar nu este obligatorie pentru toți elevii.
destinat elevilor de clasa a VII-a. Printre activitățile recomandate apare unitatea „Laptele de vacă”,
aceeași problemă publicată în cadrul testării-pilot PISA 2018. FOTO: captură programă școlară/Ministerul Educației
„Copiii români nu sunt mai proști”. Ce ne arată, de fapt, aceste probleme
Cele trei probleme nu cer cunoștințe spectaculoase. Procentele, efectele producerii energiei și compararea unor texte apar, sub diferite forme, în programele școlare. Diferența este că PISA îi cere elevului să le scoată din capitolul în care le-a învățat și să le folosească într-o situație nouă: să observe o regularitate, să aleagă între cost și protejarea mediului ori să decidă câtă încredere poate avea într-o sursă.
De aceea, rezultatele slabe nu pot fi explicate simplu prin lipsa de inteligență sau de cunoștințe a copiilor. Profesorul și expertul în evaluare Dragoș Iliescu spune răspicat: „Copiii români nu sunt mai proști decât cei polonezi sau estonieni, sunt exact la fel”. Dovada, arată el, sunt elevii români care ajung să performeze foarte bine atunci când învață în alte sisteme. Problema se află, în opinia sa, în felul în care este proiectată școala românească: un sistem care selectează mai mult decât instruiește, măsoară rar și defectuos și recompensează reproducerea informației. Citește AICI articolul întreg.
Cele trei exerciții publicate de OECD fac vizibilă tocmai această diferență. Elevul poate să fi învățat procente, surse de energie, diferența dintre fapt și opinie, dar rezultatul depinde de cât de des a fost pus să lege aceste cunoștințe, să explice de ce a ales un răspuns și să își susțină concluzia. PISA nu arată doar ce știe copilul la 15 ani, ci și ce l-a obișnuit școala să facă folosind ceea ce știe.
