Impunerea căsătoriei sau a unei relații asemănătoare căsătoriei în cazul fetelor minore, dar și a femeilor adulte va deveni infracțiune, potrivit unui proiect de lege inițiat de Diana Buzoianu, deputat USR și Ministru al Mediului. Aceasta a depus în Parlament un proiect de lege prin care căsătoriile și conviețuirile forțate devin infracțiuni pedepsite cu închisoarea, între 3 și 7 ani, iar în forme agravante – până la 10 ani.
Inițiativa legislativă susținută și de parlamentarii parlamentarii Petre Florin Manole și Corina Ene, alături de societatea civilă, vine în contextul în care Codul Penal nu incriminează clar această practică, deși fenomenul este semnalat constant de organizațiile care se ocupă de fete și femei vulnerabile.
„Căsătoriile forțate trebuie sancționate cu închisoarea! Libertatea fetelor și femeilor nu este negociabilă” a scris Diana Buzoianu pe Facebook, anunțând inițiativa legislativă. „România are o datorie uriașă să devină o țară sigură pentru toate femeile și fetele” a subliniat aceasta.
Propunerea legislativă introduce pentru prima dată în Codul penal o incriminare clară a acestor fapte, în contextul în care România nu are în prezent o definiție legală pentru căsătoria forțată. Potrivit inițiatoarei, proiectul este sprijinit de zeci de parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR și realizat alături de E-Romnja, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței, ELiberare, Cado, Transcena, Grado, Centrul FILIA, Rețeaua VIF, Pirita Children și Asociația Moașelor din România.
Situația minorilor: lacune legale și vulnerabilități reale
În România, vârsta minimă legală pentru căsătorie este de 18 ani, însă Codul civil permite, în continuare, căsătoria de la 16 ani, cu încuviințarea părinților și aprobarea unui tutore. Această excepție, susțin organizațiile civice, a permis perpetuarea unor căsătorii în care fetele minore sunt presate de familie sau comunitate să accepte o relație matrimonială.
Conform proiectului de lege, orice acțiune de constrângere asupra minorilor devine infracțiune. Articolul 221¹, introdus în Codul penal prin propunerea legislativă, stipulează clar: „Determinarea unui minor cu vârsta mai mică de 16 ani la stabilirea unei relații asemănătoare aceleia dintre soți încalcă drepturile fundamentale ale copiilor și se pedepsește cu închisoarea”.
Textul de lege definește și căsătoria forțată: „Actul prin care o persoană este constrânsă să încheie o căsătorie sau să conviețuiască în mod asemănător cu o altă persoană, prin amenințare, violență, abuz de autoritate sau prin alte mijloace de constrângere ori inducere în eroare”.
De asemenea, articolul 221² prevede pedepse între 3 și 7 ani pentru autorii acestor fapte, respectiv 3–10 ani „dacă fapta a fost comisă în scopul de a păstra sau de a restabili onoarea sau reputația unei persoane, a unei familii sau a unei comunități”.
Așa cum se arată și în comunicatul oficial, va fi infracțiune determinarea unei persoane majore sau a unui minor care a împlinit vârsta de 16 ani la încheierea unei căsătorii sau la stabilirea unei relații asemănătoare aceleia dintre soți, dacă fapta a fost săvârșită:
- prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
- profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința;
- profitând de starea de vulnerabilitate vădită a victimei, cauzată de vârstă, boală, dizabilitate fizică sau psihică ori o situație de dependență;
- prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra victimei;
- prin obținerea în mod fraudulos a avizelor, încuviințărilor sau autorizării cerute de lege.
Ce aduce nou proiectul
Într-o țară unde cazurile de căsătorii între minori sau conviețuiri forțate sunt rareori raportate, proiectul vine să acopere o lacună legislativă gravă. Inițiativa introduce și sancțiuni pentru persoanele care contribuie indirect la comiterea faptei. Conform textului de lege, se pedepsește cu închisoare între 6 luni și 2 ani „fapta persoanei care, știind că minorul este victima unei căsătorii forțate, realizează servicii precum organizarea de mese festive, oficierea de slujbe religioase, oferirea de vestimentație specifică nunții sau logodnei, ori alte activități ce au legătură cu celebrarea acesteia”.
De asemenea, proiectul de lege propune și diseminarea unor mesaje de interes public pe canalele media: „Am propus și publicarea mesajelor la televizor, în intervalul orar 18:00–22:00, precum: «Determinarea unui minor cu vârsta mai mică de 16 ani la stabilirea unei relații asemănătoare aceleia dintre soți încalcă drepturile fundamentale ale copiilor și se pedepsește cu închisoarea»”, spune Diana Buzoianu. Aceste campanii media obligatorii ar urma să aibă un rol preventiv, similar celor privind violența domestică sau consumul de alcool la volan.
De ce e nevoie de schimbare
În prezent, Codul penal nu conține o incriminare distinctă pentru căsătoria forțată. Autorii unor astfel de fapte pot fi trași la răspundere doar pentru infracțiuni conexe — constrângere, violență, trafic de persoane sau lipsire de libertate — ceea ce lasă numeroase situații în afara protecției legale.
Potrivit HotNews.ro, România este printre țările cu cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană, însă nu există statistici oficiale privind proporția acestor cazuri care implică constrângere sau presiune familială. O scrisoare deschisă semnată de 14 organizații neguvernamentale care activează în zona drepturilor femeilor și copiilor, semnalează vidul legismativ și cere de mai mulți ani armonizarea legislației românești cu standardele europene și Convenția de la Istanbul. „Fără o definiție clară și o sancțiune distinctă, cazurile de căsătorii forțate rămân invizibile, iar victimele nu primesc protecție reală”, se arată în document.
„Căsătoria forțată nu este o tradiție”
Organizațiile care luptă împotriva violenței de gen salută inițiativa legislativă, subliniind că fenomenul este adesea justificat în societate prin ideea de tradiție. Asociația E-Romnja, care lucrează în comunități vulnerabile, a publicat în 2024 un Ghid de intervenție pentru cazuri de căsătorii între copii, în care oferă instituțiilor statului pași clari pentru intervenție și protecția fetelor afectate. Documentul subliniază că soluția nu este stigmatizarea comunităților, ci colaborarea între poliție, școli, asistenți sociali și lideri locali.
Un pas spre protecția reală a fetelor și a femeilor
Proiectul de lege propus de Diana Buzoianu este, potrivit inițiatorilor și ONG-urilor partenere, un pas crucial spre o Românie în care libertatea femeilor și fetelor să nu mai fie o opțiune, ci un drept garantat de lege. Dacă va fi adoptat, proiectul ar transforma pentru prima dată căsătoria forțată într-o infracțiune distinctă și ar introduce răspunderea penală nu doar pentru cei care constrâng, ci și pentru cei care sprijină sau tolerează astfel de fapte.
