Federațiile sindicale din Educație avertizează că anul școlar 2025-2026 nu va începe pe 8 septembrie în săli de clasă, ci în fața Guvernului. Nemulțumirile cadrelor didactice se alimentează pe fondul politicilor de austeritate: creșterea normei didactice, reducerea tarifului pe oră și comasarea școlilor, măsuri percepute ca o lovitură dură în calitatea actului educațional.
Pe 11 august 2025, la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan şi ministrul Educației, Daniel David, au avut întâlniri cu reprezentanții sindicatelor din învățământ: FSLI, Spiru Haret și Alma Mater. După întâlniri, liderii sindicatelor au anunțat o decizie simbolică și fără precedent: începutul anului școlar nu va avea loc în clase, ci în stradă, în fața Guvernului. Au motivat decizia prin impunerea unor măsuri de austeritate, care vor transforma realitatea școlară într‑una dramatică, scrie Hotnews.ro.
Ei au transmis un mesaj clar: „Guvernul a ascultat, dar nu a auzit”. Cer compensații financiare pentru volumul suplimentar de muncă și demisia ministrului Educației, Daniel David. Dacă protestele continuă, pe 8 septembrie școala nu va începe, iar din 1 septembrie se va stabili calendarul acțiunilor de boicot și protest. Sindicatele au lansat totodată o inițiativă legislativă pentru abrogarea măsurilor: strâng 100.000 de semnături pentru anularea prevederilor privind mărirea normei, mai exact pentru abrogarea Legii nr. 141/2025.
Măsurile de austeritate lovesc în educație. Mesajul lui Ilie Bolojan: „Va fi mai multă muncă pentru aceiași bani”
Liderii sindicali au atacat direct ceea ce numesc „Legea Bolojan” – o serie de prevederi care afectează dur mecanismul educațional:
- creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână, cerută profesorilor fără compensații adecvate;
- creșterea numărului de elevi per clasă, cu risc clar pentru condițiile de predare;
- reducerea tarifului pe ora suplimentară sau vacantă, cu impact negativ asupra veniturilor cadrelor didactice;
- comasarea școlilor, cu riscuri majore pentru accesul la educație, mai ales în mediul rural.
Premierul Bolojan a afirmat că noile reglementări – trecerea de la 18 la 20 de ore de predare pe săptămână și creșterea numărului de elevi per clasă – aliniază România la media europeană și sunt impuse de constrângerile bugetare. El a subliniat, într-un comunicat făcut public după întâlnire, că discuțiile au fost „corecte” și că ministerul va analiza implementarea măsurilor pentru a remedia punctual dificultățile identificate. Sindicatele avertizează că aceste măsuri pun în pericol locurile de muncă, scăderea calității actului educațional și pot bulversa întregul sistem școlar.
