articol susținut de

Top probleme dentare grave ale copiilor, care pot fi depistate la medicul specialist pedodont, și semnele lor

Prima vizită la pedodont poate dezvălui o mulțime de probleme grave: cariile de biberon, dinții demineralizați și frenul lingual scurt. Toate acestea, dacă prima vizită are loc înainte de a apariția primului dinte.

Laura Udrea, redactor
scris pe
stomatolog de copii
Medicul pedodont recomandă ca prima vizită a copilului la stomatolog să aibă loc înainte de apariția primului dinte de lapte. În felul acesta, pot fi prevenite sau tratate din timp o mulțime de probleme. FOTO: Shutterstock

Părinții știu încă prea puține lucruri despre dinții de lapte ai copilului, despre care cred că nu merită atenție fiindcă „oricum se schimbă”. Prima vizită la medicul specialist pedodont oferă o mulțime de informații despre sănătatea orală a copilului: dacă există carii de biberon, dacă dințișorii sunt demineralizați, dacă dinții de sus mușcă bine pe cei de jos. Unele sunt cauzate de modul în care se face igiena dentară, altele atrag atenția asupra unei lipse de vitamina D. Iată care sunt cele mai grave probleme ce țin de sănătatea orală a copilului depistate de medicul specialist pedodont.

Dinții de lapte încep să apară după ce bebelușul a împlinit 6 luni. Dar nu e o regulă pentru toți copiii. La unii copii apar înainte de 6 luni, la alții, după. Dacă apar înainte de vârsta de 4 luni și până la 2 ani, se consideră erupție precoce. Dacă primul dinte apare după 1 an și restul își fac apariția până după împlinirea vârstei de 3 ani, atunci vorbim de o erupție târzie. Există și o categorie aparte formată din acei bebeluși care se nasc cu unul sau doi dinți (dinți neonatali). Niciuna dintre situații nu reprezintă o problemă medicală. Probleme ce țin de sănătatea orală a copiilor pot apărea, însă, în primul an de viață. De aceea, e importantă vizita la stomatolog cât mai devreme.

Ce probleme poate descoperi un medic specialist pedodont la control

„Ideal e să vedem copilul încă dinainte de a erupe primul dințișor”, spune dr. Asma Battah (FOTO), medic stomatolog cu competență în pedodonție din cadrul Clinicilor Dentare Dr. Leahu, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria. Această perioadă este optimă atât pentru copil, cât și pentru părinte. Dincolo de ce se poate descoperi de către medicul pedodont la cabinet, aceasta este etapa în care se poate interveni pentru a trata o mulțime de probleme ale dinților de lapte, dar nu numai, dacă acestea există. Le detaliem:

#1. Demineralizarea dinților de lapte se poate trata

Semnele demineralizării smalțului. FOTO: Shutterstock

Demineralizarea este un proces de deteriorare a smalțului dentar, primul pas spre apariția cariilor dentare. Este o problemă a dinților de lapte frecvent întâlnită la copii, chiar de la vârste fragede, atrage atenția specialistul.

Semnele demineralizării sunt acele pete albe care apar pe dinți, ca urmare a diminuării nivelului de fluor. Cu timpul, aceste pete albe devin maronii, ceea ce indică o etapă avansată a demineralizării. La copiii mai mari, demineralizarea se poate manifesta și cu dureri la consumul de alimente reci/fierbinți.

Cauzele pot fi genetice, igiena orală deficitară, deficitul de vitamina D, o alimentație săracă în proteine și fibre. Refluxul gastric care provoacă aciditate poate fi, de asemenea, responsabil, dar și respirația pe gură.

O alimentație săracă în proteine și fibre este, adesea, cauza demineralizării dinților celor mici.

În cadrul vizitei copilului la stomatolog, se pot observa primele semne de demineralizare și se poate interveni prompt. „Dacă igiena este deficitară, ajutăm părintele să înțeleagă rolul important pe care îl are pentru dinții de lapte, dar și pentru cei definitivi. Dacă nu aceasta este cauza, atunci trimitem copilul la analize pentru a depista dacă este vorba despre o deficiență de vitamina D. Suplimentăm periajul acasă și la cabinet și facem o cură de fluorizare o dată pe lună – aplicăm noi un gel și părinții continuă acasă cu o cremă de remineralizare”, explică dr. Asma Battah. De aceea, este nevoie ca micuții să-și înceapă vizitele la cabinet înaintea apariției primului dințișor, iar frecvența controalelor să fie la fiecare trei luni.

#2. Caria de biberon este cauzată de igiena deficitară

Carbohidrații din alimentația copilului și lipsa igienei dentare pot duce
la apariția cariilor de biberon. FOTO: Shutterstock

Demineralizările pot duce, ulterior, la caria de biberon, care este cea mai agresivă formă de carie. Chiar dacă se numește carie de biberon, această afecțiune a dinților de lapte nu apare din cauza biberonului. Deseori, cauza este hrănirea constantă și îndelungată a sugarului sau a copilului mic cu alimente bogate în carbohidrați. Pentru bacteriile din cavitatea bucală a celui mic, carbohidrații reprezintă un aliment pe baza căruia se înmulțesc și produc un acid ce atacă dinții și smalțul dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.

„Afectează foarte mulți copii încă din primul an de viață. Părintele nu observă, pentru că cel mic este foarte des alăptat. În plus, buzița îi acoperă dinții din față și nu reușesc să curețe bine la nivelul gingiilor, unde se formează deja lacune. Smalțul se duce și, dintr-odată, dintele se rupe și la vârsta de 1 an și două luni, 1 an și șase luni are deja dinți retezați de la nivelul gingiei”, explică specialistul.

#3. Frenul lingual scurt cauzează probleme în alăptare

Adesea, frenul lingual scurt, care pune probleme în alăptare, este descoperit la prima vizită a copilului
la medicul pedodont. FOTO: Shutterstock

„La prima vizită la stomatolog a copilului, un specialist în pedodonție poate atrage atenția părinților dacă frenul lingual este prea scurt și dacă este necesară o intervenție chirurgicală simplă, care poartă denumirea de frenectomie”, explică dr. Asma Battah. Frenul lingual este acea bucățică de țesut care leagă limba de partea din spate a gurii.

În unele cazuri, acesta este fie prea scurt și strâns sau fie atașat în apropierea vârfului limbii. Pentru unii bebeluși, un fren lingual scurt poate duce la probleme de alăptare, bebelușul neputând suge sau înghiți corect, dar și la carii, gingii inflamate și iritate din cauza igienei incomplete a cavității bucale. Mai târziu, poate afecta modul de a mânca și vorbirea (dificultate în articularea cuvintelor prin imposibilitatea pronunțării unor consoane).

Atenție la sindromul de hipomineralizare! Este cauzat de factori care apar în perioada intrauterină. Se observă de la primul dințișor, nu ca în cazul demineralizării. Dintele iese direct colorat. „În cazurile incipiente, încercăm să remineralizăm smalțul și, dacă nu reușim să oprim evoluția, dințișorul se îmbracă în coroană”, spune dr. Asma Battah.

În ce constă o bună igienă orală

Igiena orală este recomandată și bebelușilor, încă înainte ca dințișorii de lapte să erupă. În această etapă, masajul gingiilor este important pentru a ajuta erupția dentară. Folosind o compresă sterilă sau șervețele umede speciale, masăm gingiile bebelușului dimineața și seara. Se pot folosi și inelele gingivale, precum și gelurile de dentiție, explică medicul stomatolog.

Odată cu apariția dințișorilor, trebuie să curățăm gurița copilului după fiecare masă de lapte. Prima periuță de dinți este sub formă de degetar. „Cu ea reușim să igienizăm și fața vestibulară, și cea orală, și după doi anișori putem să trecem la o periuță cu mâner.”

În ceea ce privește pasta de dinți, dr. Asma Battah recomandă ca acestea să fie fără fluor până în vârsta de 2 ani. Dacă, totuși, medicul pedodont recomandă copilului cu fluor, folosim o cantitate de dimensiunea unui bob de mazăre. În aceeași situație se încadrează și pastele de dinți cu xylitol (un înlocuitor al fluorului) – doar la recomandarea medicului. Apele de gură sunt recomandate după vârsta de 6 ani. „Recomand apa de gură cu revelator. Evidențiază acele porțiuni de pe dinți care nu au fost curățate corespunzător prin apariția unei colorații”, mai spune medicul stomatolog cu competență în pedodonție.

Cabinet stomatologic de pedodonție. FOTO: Clinicile Dentare Dr. Leahu,
parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria

Medicul stomatolog pe care îl frecventăm noi, ca adulți, nu este potrivit copiilor. Într-un cabinet stomatologic de pedodonție, există instrumente adecvate dezvoltării copiilor, dar și tratamente specifice acestora. În plus, medicul pedodont are o pregătire care îl ajută să abordeze diverse situații cu copilul. „Noi trebuie să îi obișnuim cu mersul la stomatolog și trebuie să-i ajutăm să conștientizeze singuri cât de importanți sunt dinții și de ce e atât de important să aibă grijă de ei”, concluzionează medicul Asma Battah.

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa