”Legea privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie” sau PLX 145/2023 a scos în stradă mii de omeni și a stârnit o adevărată isterie pe rețelele sociale. Părinți care se tem că le vor fi luați copiii refuză să mai completeze documente cerute de școală sau grădiniță și stau cu frica în sân de teamă că statul va da copiii homesexualilor, pentru a fi adopțați în străinătate sau unor entități necunoscute. Ce este prevăzut în această lege votată ieri, 10 mai 2023, de Parlament de a speriat o țară întreagă?
PLX 145/2023 a fost intens contestată de AUR ai cărei membrii au încercat să inducă ideea că prin acest act legislativ copiii vor putea fi luați foarte ușor de lângă părinții lor.
S-a pornit chiar o petiție împotriva adoptării legii ”Acum ne iau și copiii! Cere deputaților să nu voteze PLx 145/2023!”. În motivația petiției li se spune oamenilor că ”Dacă această inițiativă legislativă va fi adoptată, atunci separarea forțată a copiilor de familii se va putea face din motive relative sau chiar aberante. Copiii pot fi separați forțat de familie, dacă: părinții sunt plecați la muncă în străinătate; Exercită influențe negative asupra copilului; Unul sau mai mulți copii nu sunt vaccinați.”.
- CITEȘTE ȘI: În familia Bodnariu, căreia statul norvegian i-a luat copiii acuzându-i de abuzuri, s-a mai născut o fetiță
Toți cei care contestă PLX145 aduc aminte de cazurile din Norvegia sau Germania în care autoritățile au luat de lângă familie copiii, uitând să specifice că în cele mai multe dintre cazuri s-a dovedit că era vorba de cazuri de violență.
Legea a fost adoptată, urmează să fie promulgată de președinte
Autoritățile i-au lăsat pe cei de la AUR și pe influencerii din jur lor să expună versiunea lor asupra legii, astfel că la populație au ajuns doar informații trunchiate și deloc adevărate.
În varianta trimisă ieri 10 mai 2023 la promulgare la președintele României Klaus Iohanis este menționat încă de la început că se promovează principiul interesului superior al copilului.
Temerile multor părinți sunt legate de faptul că li se vor lua copiii dacă sunt mame sau tați singuri, dacă sunt săraci, dacă sunt plecați la muncă în străinătate sau dacă cei mici nu sunt vaccinați.
Legea explică ce presupun termenii de familie și de sărăcie:
- b) familie – părinții căsătoriți sau părinții necăsătoriți și copilul/copiii crescuți și îngrijiți de aceștia, precum și părintele singur și copilul/copiii crescuți și îngrijiți de acesta, care locuiesc împreună;
- c) situație de risc de sărăcie monetară – copil care este crescut și îngrijit într-o familie în care venitul înregistrat pe membru de familie, din suma totală de bani obținută din venituri salariale și asimilate salariilor, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, beneficii de asistență socială, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, de către toți membrii familiei, este sub nivelul indicatorului social de referință;
- CITEȘTE ȘI: Fetița din Arad a fost ucisă de tatăl vitreg pentru că se juca prea mult. Mama era în spital
Care sunt situațiile cu potențial periculos pentru copii?
Legea definește clar care sunt situațiile în care un copil sau familia din care provine acesta se află într-o situație vulnerabilă:
- trăiește în sărăcie extremă;
- are venituri reduse și nu primește beneficii de asistență socială;
- are părintele unic susținător sau ambii părinți fără ocupație sau în șomaj;
- ocupă fără drept anumite spații de locuit, inclusiv spații construite ilegal sau locuințe improvizate ori spații care nu sunt destinate locuirii;
- nu dispune de spațiu locuibil suficient raportat la numărul de persoane, respectiv locuința este supraaglomerată;
- locuiește în spații improprii sau întâmpină probleme privind siguranța și igiena locuinței.
- are în îngrijire o mamă minoră sau o minoră gravidă;
- părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate;
- are unul sau mai mulți copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migrație;
- are membri adulți cu dizabilități care le afectează semnificativ calitatea vieții și participarea lor la viața socială;
- are cel puțin un membru al familiei care nu are acte de stare civilă;
- a avut sau are unul sau mai mulți copii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială, în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- a avut sau are unul sau mai mulți copii părăsiți în unitățile sanitare;
- a avut sau are unul sau mai mulți membri condamnați la o pedeapsă privativă de libertate.
- CITEȘTE ȘI: 137 de femei sunt ucise zilnic de soți sau de propriile familii. 5 povești și situația critică din România
Ce se întâmplă cu copiii aflați în situații vulnerabile
În situația în care se constată că un copil se află într-una dintre situațiile de risc intervine asistența socială care întocmește un plan de servicii. În primă fază părinții vor fi consiliați în domeniul sănătății, educației, ocupării forței de muncă, locuirii și protecției sociale. Apoi vor fi ajutați să aibă acces mai ușor la servicii medicale, să își găsească un serviciu acolo unde cazul, să înscrie copiii în sistemul de învățământ. Practic, familia va fi sprijită pentru a-și crește cât mai bine copiii.
Serviciile sociale vor urmări familia pentru a vedea dacă situația s-a îmbunătățit.
Poți citi PLX 145 în integralitate aici: PLX145 Lege privind organizarea activității de prevenire a separării
copilului de familie
De ce este important PLX 145 pentru copiii din România
Copiii români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, dintre toate statele UE, cu o rată de 41,5% – doi din cinci. Doar 11% dintre elevii români cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism, conform Salvați Copiii, care citează date Eurostat, potrivit HotNews.
Una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare.
Un sondaj realizat în 2022 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.
Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România. Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
