Șase tineri din Brașov, cu vârste între 16 și 22 de ani, au fost trimiși în judecată după ce ar fi aderat la o grupare fascistă și ar fi promovat ideologia nazistă pe Instagram. Patru dintre ei sunt minori. Postările, redistribuirile și întâlnirile grupului nu ar fi rămas la nivelul unei „teribilism” online. Potrivit anchetatorilor, tinerii discutau despre recrutarea unor noi membri și despre răspândirea mesajelor extremiste în spațiul public. Cazul arată cât de nociv poate deveni mediul online atunci când adolescenții îl explorează fără repere istorice, fără educație media și fără adulți care să observe la timp ce consumă și distribuie.
Cei șase tineri au 16, 17, 20 și 22 de ani și sunt acuzați de inițierea, constituirea sau sprijinirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob și de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Rechizitoriul a fost trimis Judecătoriei Brașov, potrivit informațiilor publicate de Turnul Sfatului. Acuzațiile și responsabilitatea fiecăruia urmează să fie stabilite de instanță.
Făceau salutul nazist și afișau simboluri fasciste pe Instagram
Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost activă începând din 2025. Membrii săi ar fi promovat și consolidat ideologia nazistă atât prin întâlniri și discuții, cât și în exteriorul grupului, prin postări pe Instagram și redistribuirea conținutului între membri. În fotografiile identificate în timpul cercetărilor, cinci dintre tineri s-ar fi afișat făcând salutul nazist, lângă un drapel cu însemne naziste sau purtând haine și accesorii pe care apăreau steaua celtică, insigna SS și Crucea de Fier.
Anchetatorii susțin că tinerii ar fi discutat și despre realizarea unor înscrisuri extremiste în spațiul public, precum și despre recrutarea altor membri. Așadar, postările de pe Instagram nu ar fi reprezentat doar imagini distribuite fără discernământ, ci o modalitate de a întări grupul și de a atrage alte persoane. Doi dintre inculpați, în vârstă de 20 și 22 de ani, se află în arest la domiciliu, iar ceilalți patru, cu vârste de 16 și 17 ani, sunt sub control judiciar, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.
De la o postare la o comunitate extremistă
Un adolescent poate ajunge la asemenea imagini sau comportamente fără să caute în mod explicit „nazism” sau „extremism” pe google sau pe rețelele de socializare. Punctul de plecare poate fi un meme, un videoclip prezentat drept amuzant, un simbol purtat de un influencer sau un discurs despre „putere”, „ordine” și „superioritate”. Dacă urmărește, apreciază sau distribuie acel conținut, platforma îi poate recomanda tot mai multe postări asemănătoare.
În raportul privind terorismul în Uniunea Europeană din 2026, Europol avertizează că algoritmii sporesc vizibilitatea conținutului extremist, iar tinerii și persoanele vulnerabile sunt în mod special expuse influenței sale. „Conținutul distribuit pe baza algoritmilor amplifică raza de acțiune și vizibilitatea acestor materiale, ajutând actorii teroriști și extremiști violenți să ajungă la un public numeros”, arată raportul.
Intrarea în această lume se face adesea prin materiale aflate la limita dintre divertisment și propagandă – meme-uri, GIF-uri, montaje sau videoclipuri scurte. De aici, utilizatorii care manifestă interes pot ajunge în comunități închise, unde mesajele devin mai explicite și mai violente.Intrarea în această lume se face adesea prin materiale aflate la limita dintre divertisment și propagandă – meme-uri, GIF-uri, montaje sau videoclipuri scurte. De aici, utilizatorii care manifestă interes pot ajunge în comunități închise, unde mesajele devin mai explicite și mai violente.
Prin repetare, simbolurile ajung să pară lipsite de gravitate. Salutul nazist poate fi prezentat drept o provocare, o glumă sau o formă de revoltă împotriva adulților. În realitate, el nu poate fi desprins de ideologia pe care o reprezintă: una întemeiată pe rasism, antisemitism, violență și credința că anumite categorii de oameni sunt inferioare și pot fi eliminate.
- CITEȘTE ȘI: Vorbiți-le copiilor despre manipulare! Nu-i lăsați pradă algoritmilor, boților, propagandei!
Internetul nu inventează singur extremismul, dar îl poate amplifica
Nu orice adolescent care vede un simbol nazist online devine extremist, iar cercetările nu indică o relație simplă și automată între folosirea rețelelor sociale și radicalizare. Internetul poate însă crea așa numitele „camere de ecou”, îi poate pune în legătură pe cei care împărtășesc aceleași convingeri și poate transforma curiozitatea inițială într-un sentiment puternic de apartenență.
Raportul Europol citat anterior arăta că numărul minorilor și al tinerilor implicați în activități extremiste violente continuă să crească în Uniunea Europeană. Problemele de sănătate mintală, izolarea socială și dependența digitală au avut un rol important în radicalizarea unora dintre ei. Nevoia de apartenență îi poate împinge pe tinerii vulnerabili spre comunități online care le oferă o identitate, un limbaj comun și impresia că fac parte dintr-un grup care deține adevăruri ascunse celorlalți.
Vulnerabilitatea este accentuată și de cunoștințele istorice fragmentare. Profesoara de istorie Paula Horga explica, într-un interviu acordat Totul Despre Mame, că unele manuale de clasa a VIII-a rezervă extremei drepte și Mișcării Legionare doar câteva propoziții. Formulările sunt greu de înțeles și de pus în context de către elevii de 13–14 ani, mai ales în lipsa unor explicații suplimentare. Termenul „legionar” a fost, de altfel, cel mai căutat cuvânt pe dexonline.ro după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Profesoara Paula Horga explica ce a reprezentat, în realitate, Mișcarea Legionară: o mișcare naționalistă, antisemită, mistic-religioasă și violentă, ai cărei membri au recurs la asasinate și au participat la persecutarea populației evreiești. Când școala nu oferă suficient context, iar acasă subiectul nu este discutat, explicațiile ajung să fie date de TikTok, Instagram sau chiar de administratorii unor grupuri extremiste.
Salutul nazist nu este o „glumă” fără consecințe
În noiembrie 2024, la comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbești, fotojurnalistul Andrei Pungovschi a surprins o mamă care ținea copilul într-un braț și făcea salutul nazist cu celălalt. În jurul ei se aflau și adolescenți care purtau simboluri legionare. Imaginea a provocat numeroase dezbateri în societate, tocmai prin alăturarea dintre copil și un gest asociat uneia dintre cele mai criminale ideologii ale istoriei.
Fotografia arată cât de ușor pot fi normalizate și transmise asemenea gesturi de la o generație la alta. Dacă simbolurile sunt prezentate de adulți drept semne de curaj, patriotism sau revoltă, copiii și adolescenții le pot prelua fără să cunoască crimele și suferința de care sunt legate.
În România, salutul nazist și celelalte simboluri fasciste nu sunt însă simple forme de teribilism. Potrivit OUG 31/2002, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum și aderarea sau sprijinirea unui asemenea grup se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Confecționarea, răspândirea și folosirea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la trei ani și interzicerea unor drepturi. Distribuirea prin intermediul unui sistem informatic a materialelor rasiste și xenofobe poate fi pedepsită cu închisoare de la un an la cinci ani. Legea prevede excepții atunci când simbolurile sunt utilizate în interesul artei sau al științei, pentru cercetare ori educație sau pentru dezbaterea unei chestiuni de interes public.
Ce pot face părinții
Controlul parental instalat de telefon și alte device-uri pe care le folosește copilul nu este suficient, mai ales în cazul adolescenților. Părinții pot fi atenți la conturile pe care aceștia le urmăresc, la glumele pe care le distribuie și la apariția repetată a unor simboluri sau mesaje care promovează ura și violența. În locul unei confruntări, poate fi utilă o discuție despre sursa și semnificația acestor materiale. Verificarea informațiilor și înțelegerea modului în care platformele recomandă conținut fac parte din alfabetizarea media, considerată și de UNESCO un instrument important împotriva discursului instigator la ură.
