Declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit valuri de reacții în comunitatea medicală și în rândul opiniei publice. Trump, alături de Robert F. Kennedy Jr., secretarul american pentru Sănătate, a afirmat că paracetamolul, utilizat pe scară largă de femeile însărcinate din întreaga lume, ar cauza autismul în rândul copiilor. În plus, acesta a sugerat și că vaccinurile administrate „prea devreme” sau cele combinate pot avea același efect. Ca soluție pentru autism, Donald Trump propune tratamentul cu leucovorin, o formă de acid folic. Declarațiile au fost imediat contestate de experți, care avertizează că nu există dovezi solide pentru astfel de afirmații. Într-o societate și așa divizată de conspirații medicale, în care specialiștii se luptă cu riscul reapariției unor epidemii de mult eradicate, un astfel de mesaj nu face decât să sădească panică în rândul mamelor. În plus, induce și culpabilizarea lor, mai ales că, decenii de-a rândul, paracetamolul a fost sugerat gravidelor – în doze reduse – ca primă opțiune pentru tratarea durerilor și a febrei.
Administrația Trump a folosit literatura științifică existentă ca punct de plecare, dar a formulat concluzii exagerate. Reuters titrează fără echivoc știrea: „Trump leagă autismul de Tylenol și vaccinuri, dar afirmațiile sunt neconfirmate științific”. Chiar autorii raportului citat de președintele american spun că rezultatele nu demonstrează o relație de cauzalitate între paracetamol și autism.
Efectul politic a fost rapid: anunțul a determinat reacții oficiale (alertă pentru medici din partea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA) și mișcări pe piața bursieră (scăderi temporare ale acțiunilor producătorului Tylenol). În plan social, declarațiile care vin „de la tribuna oficială” riscă să transforme ipoteze științifice în certitudini mediatice — iar asta provoacă anxietate în rândul viitoarelor mame, și panică (pe lângă conspiraționism) la nivel de societate.
Afirmații panicarde, fără bază științifică
În conferința de luni, 22 septembrie 2025, cei doi oficiali americani au prezentat un raport care nu face decât să re-evalueze vechi studii, fără a prezenta date noi publicului. Cu toate acestea, termenii în care Donald Trump a făcut aceste declarații lasă loc de interpretări și pot induce panică, nu doar în rândul mamelor, ci și în rândul publicului larg.
Deși admite că nu este medic, Donald Trump a spus ferm în conferința de la Casa Albă: „Vreau să spun lucrurilor pe nume, nu luați Tylenol (varianta americană a paracetamolului – n.r.). Nu-l luați!”, a spus acesta – un mesaj alarmant, nesusținut de studii noi sau date științifice. În plus, așa cum citează și Reuters, președintele SUA nu s-a sfiit să facă referire nici la vaccinurile administrate copiilor: „Don’t let them pump your baby up with the largest pile of stuff you’ve ever seen in your life“, a spus Donald Trump. Cu alte cuvinte, acesta sfătuiește ferm mamele: „Nu-i lăsați să pompeze tot felul de substanțe în copiii voștri!“.
În discursul său, președintele american a sugerat „anumite probleme” (nespecificate) legate de vaccinul ROR (contra rujeolei, oreionului și rubeolei), care este unul extrem de eficient în prevenția acestor epidemii, și a sfătuit părinții să întârzie administrarea lor.
Potrivit New York Times, Trump a relansat această temă sensibilă într-un moment politic cheie, mizând pe faptul că „asocierile dintre autism, medicamente și vaccinuri rămân un teren fertil pentru speculații și temeri publice”. Publicația americană notează că, în lipsa unor dovezi ferme, astfel de declarații nu fac decât să reînvie controverse mai vechi și să submineze încrederea în sistemul medical.
- CITEȘTE ȘI: Ce este autismul? O definiție pe care n-o vei găsi nicăieri, dată de un adolescent cu autism
Tot mamele sunt lăsate să poarte „vina”
Declarațiile lansate de înalții oficiali americani nu fac decât să pună o presiune uriașă pe mame — femei care, în realitate, ar face orice pentru a-și proteja copiii, chiar și cu prețul propriei sănătăți. Paracetamolul este, potrivit ghidurilor internaționale, aproape singurul analgezic recomandat în sarcină, atunci când este absolut necesar, la cea mai mică doză și pentru cel mai scurt timp.
Motivul este simplu: febra sau durerile netratate pot fi mult mai periculoase decât tratamentul în sine. De cele mai multe ori, febra în sarcină apare în context de viroză, iar în anumite perioade poate influența grav dezvoltarea fătului — proteinele care coordonează creșterea pot fi afectate, ceea ce, în cazuri rare, poate duce chiar la pierderea sarcinii sau la malformații.
Decizia de a lua sau nu paracetamol trebuie discutată, individual, pentru fiecare caz în parte, cu medicul: dacă durerea sau febra sunt semnificative, beneficiul tratării poate depăși riscul ipotetic. Evitarea automatizată a analgezicelor pe baza unor declarații politice poate expune la riscuri reale — de exemplu, febra necontrolată, durerea severă sau complicațiile care decurg din evitarea tratamentului. Acesta este motivul pentru care autoritățile medicale recomandă consiliere medicală personalizată.
În acest context, a pune în balanță riscul real și imediat al febrei cu o ipoteză neconfirmată privind autismul înseamnă a condamna mamele la alegeri imposibile. Nu întâmplător, o mamă a reacționat pe rețele sociale: „Când se lansează ideea că autismul ar fi cauzat de paracetamol, nu se face decât să se arunce vina asupra mamelor aflate în suferință — mame care au apelat la singurul analgezic considerat sigur în timpul sarcinii. E o formă subtilă de culpabilizare, mascată în pseudo-știință.”
„Campania de învinuire” a paracetamolului
Așa cum notează Reuters, FDA a declarat că va solicita o modificare a etichetei pentru Tylenol (paracetamol) fără prescripție medicală și versiunile sale generice pentru a reflecta dovezile care sugerează că utilizarea în timpul sarcinii poate fi asociată cu un risc crescut de afecțiuni neurologice precum autismul și ADHD la copii. FDA a trimis, de asemenea, o scrisoare medicilor cu un avertisment similar, dar a precizat că nu a fost stabilită o relație cauzală.
Potrivit New York Times, în luna august, cercetătorii de la Școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Harvard și de la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai au publicat o analiză a 46 de studii anterioare privind utilizarea acetaminofenului (paracetamolului) în timpul sarcinii, opt dintre ele analizând în mod specific autismul. Aceștia au concluzionat că există o legătură între femeile care au utilizat acetaminofen în timpul sarcinii și ADHD și autism, dar au spus că acest lucru NU înseamnă că medicamentul a cauzat autism. Potrivit cercetătorilor, în cazul femeilor care au utilizat Tylenol (paracetamol) ar putea fi vorba despre mulți alți factori, de la probleme de sănătate apărute în timpul sarcinilor sau genetica lor subiacentă. În plus, un studiu major din 2024, care a analizat 2,5 milioane de copii din Suedia, a constatat că asocierea inițială dintre utilizarea acetaminofenului și tulburările de neurodezvoltare a dispărut atunci când cercetătorii au comparat frații născuți din aceeași mamă.
Dr. Alison Cave, șefa departamentului de siguranță din cadrul Agenției de Reglementare a Medicamentelor și Produselor de Sănătate (MHRA), a declarat că : „Siguranța pacienților este prioritatea noastră principală. Nu există dovezi că administrarea de paracetamol în timpul sarcinii provoacă autism la copii. Paracetamolul rămâne opțiunea recomandată pentru ameliorarea durerii pentru femeile însărcinate atunci când este utilizat conform instrucțiunilor. Femeile însărcinate ar trebui să continue să urmeze îndrumările NHS existente și să discute cu medicul lor dacă au întrebări despre orice medicament în timpul sarcinii. Durerea și febra netratate pot prezenta riscuri pentru copilul nenăscut, așa că este important să se gestioneze aceste simptome cu tratamentul recomandat”, precizează medicul, în comunicatul oficial.
Prin urmare, așa cum notează și New York Times „faptul că există asocieri statistice nu înseamnă că paracetamolul provoacă autism”. Și este, în mod cert, nevoie de studii noi și relevante în acest domeniu.
Ce știm, de fapt, despre autism?
Tulburarea din spectrul autist, așa cum este denumită oficial, este o combinație amplă de probleme sociale și de comunicare, comportamente repetitive și tipare de gândire. Severitatea simptomelor celor diagnosticați cu autism variază foarte mult, de la ușoare deficiențe la manifestări foarte grave. Un copil cu diagnostic de autism se poate confrunta, pur și simplu, cu dificultăți în gestionarea provocărilor sociale; alți copii cu forme grave pot să nu vorbească, să nu interacționeze deloc cu cei din jur, să nu învețe să folosească toaleta, să rămână dependenți de adulți toată viața.
Medicii spun că nu există un „singur vinovat” pentru autism, ci mai degrabă un cumul de factori genetici și de mediu, care interacționează într-un mod dificil de anticipat. Printre factorii de risc studiați în ultimele decenii se numără expunerea la poluare și substanțe toxice, infecțiile virale apărute în timpul sarcinii, dar și aspecte legate de sănătatea și vârsta părinților. Unele studii arată că bebelușii născuți din părinți mai în vârstă au un risc mai crescut de a dezvolta autism, la fel ca cei născuți prematur sau cu greutate mică la naștere. Totuși, niciun factor nu poate explica singur apariția tulburării – ceea ce confirmă că autismul este rezultatul unei combinații complexe de cauze biologice și de mediu.
Ipoteza care a legat vaccinurile de autism, lansată la sfârșitul anilor ’90 de Andrew Wakefield, a fost infirmată în mod repetat de studii ample. Totuși, mitul continuă să circule în spațiul public, chiar dacă comunitatea științifică îl respinge ferm. Dr. Helen Tager-Flusberg, psiholog la Universitatea din Boston (citată de New York Times) spune că: „De-a lungul timpului, am ajuns să înțelegem că biologia acestei tulburări este mult mai complexă decât ne-am fi putut imagina vreodată”. Pe scurt, nici cercetătorii nu găsesc „vinovații”.
- CITEȘTE ȘI: Legătura dintre vaccin și autism. Studiul de la care a pornit isteria contra vaccinurilor
„Preaslăvirea” acidului folic
O parte a discursului recent al lui Trump s-a concentrat pe o propunere de tratament: leucovorinei, o formă de acid folic. Fostul președinte a afirmat că acesta ar putea fi folosit pentru ameliorarea simptomelor autismului. Coincidență sau nu, în aceeași zi, în care președintele american recomanda leucovorinul ca tratament pentru autism, FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA), a anunțat aprobarea acestui medicament, o formă de acid folic, pe care compania GSK o retrăsese de pe piață.
Există câteva studii mici, realizate pe grupuri restrânse de copii, care au arătat că suplimentarea cu leucovorin ar putea aduce beneficii în anumite cazuri, mai ales acolo unde există deficiențe metabolice legate de folat. Totuși, aceste rezultate nu pot fi extrapolate la întreaga populație. „Nu există dovezi solide că funcționează. Există câteva studii, dar sunt de mică amploare și nu sunt cele mai bune. Prin urmare, cu siguranță nu este ceva ce recomand în mod activ”, a spus Dr. Audrey Brumback, expertă în autism și cercetătoare la Universitatea din Texas, Austin, citată de Reuters.
Specialiștii avertizează că prezentarea acestei substanțe ca „tratament” riscă să inducă speranțe false. „Nu există un medicament care să vindece autismul. Intervențiile se concentrează pe sprijin educațional, terapie comportamentală și, uneori, medicație pentru simptome asociate. A promite altceva înseamnă să exploatezi vulnerabilitatea părinților”, punctează un expert citat de New York Times.
- CITEȘTE ȘI: Medicamente interzise în timpul sarcinii
Reacții din partea comunității medicale și a societății
Ecourile mesajelor antivacciniste de la Casa Albă au făcut înconjurul globului și au alarmat comunitățile de medici și specialiști din întreaga lume. Declarațiile lui Trump au fost criticate prompt de organizații medicale. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie și Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie, citate de Reuters: „Astfel de afirmații alimentează frica și sugerează o speranță falsă atunci când nu există un răspuns simplu”.
Compania Kenvue, care produce Tylenol, a respins ferm acuzațiile: „Credem că dovezi științifice independente și solide demonstrează clar că administrarea de acetaminofen nu provoacă autism. Nu suntem de acord cu nicio sugestie contrară”.
Și în România subiectul a renăscut discuții pe tema temerilor legate de vaccinuri. Reputatul medic pediatru Mihai Craiu, avertizează – ca reacție la discuțiile iscate în spațiul public: „Vaccinurile nu produc autism! O spun toate dovezile medicale din lume… și comunicatul Academiei Americane de Pediatrie AAP. V-ați întrebat de ce există această uriașă diferență între numărul de băieți cu tulburare de spectru față de numărul de fete? Din 100 de copii diagnosticați cu autism, 75 sunt băieți, 25 sunt fete (…) Oare de ce? Pentru că vaccinuri fac copiii în toată lumea, băieți și fete deopotrivă…”, punctează dr. Craiu.
„„Paracetamolul rămâne o opțiune importantă pentru tratarea durerii sau a febrei la femeile însărcinate. Sfatul nostru se bazează pe o evaluare riguroasă a datelor științifice disponibile și nu am găsit nicio dovadă că administrarea de paracetamol în timpul sarcinii provoacă autism la copii”, a subliniat Steffen Thirstrup, directorul medical al Agenției Europene a Medicamentului.
